Sedentarismul, fumatul, stresul, dar şi consumul de droguri sunt factori care au dus la înmulţirea bolilor cardiace.
Alin Crânguş avea numai 20 de ani când medicii de la Spitalul Universitar din Bucureşti l-au diagnosticat cu infarct. Se întâmpla în urmă cu doi ani, pe 28 noiembrie 2008. „Se adunaseră vreo 10 doctori în jurul meu şi răspunsul lor final era că mă droghez. Singura care a avut încredere în mine a fost o doctoriţă tânără, Ruxandra Drăgoi, care m-a îngrijit mai departe”, îşi aduce aminte Alin. În România, mortalitatea în urma infarctului miocardic acut este de 13%, în timp ce în ţările europene este de 7%. Printre pacienţi se numără tot mai des tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani. Din cauza predispoziţiei genetice, dar şi a stilului de viaţă, caracterizat prin stres, junk-food, sedentarism, abuz de cola, energizante, tutun, cocaină, marijuana, bolile cardiace distrug prematur organismul tinerilor.
Dureri ca după o lovitură grea
Înainte să ajungă la spital cu Salvarea, Alin a avut dureri puternice în piept timp de trei zile. „Vopsisem o hală mare, eram extenuat, iar durerea era ca după o lovitură grea şi nu-mi dădea voie să fac nimic. Respiram greu, abia puteam să mănânc un măr, aveam stări de ameţeală. Noptea durerile s-au înteţit. M-am dat jos din pat şi m-am aşezat pe covor, unde era mai răcoare. Durerile tot nu treceau”, povesteşte Alin, care în următoarea zi s-a decis să meargă la medicul de familie.
Deşi era prea tânăr ca să fie suspect de infarct, acesta l-a programat la cardiologul din policlinică. Au urmat câteva analize şi un EKG. „Te simţi rău?”, îl întrebă medicul cardiolog, după ce avu în mână rezultatul electrocardiogramei. Alin îi răspunse că este în regulă, dar medicul părea îngrijorat. „Măi, băiete, tu ai făcut un preinfarct! Întinde-te pe pat şi nu te mişca”, îl rugă doctorul şi chemă imediat Salvarea. Medicii încercau să îl urce pe targă, dar el a refuzat:. „Măi, băieţi, înţelegeţi că pot să merg”, ripostă, speriat. Medicii de la Spitalul Universitar au reuşit să îl salveze, dar l-au ţinut o săptămână în spital. „Am făcut tot felul de analize, dar nici până în ziua de astăzi nu ştiu de ce am avut infarct”, spune tânărul. Ar spune totuşi că munca fizică epuizantă l-a adus în acea stare. „Fumam maximum cinci ţigări pe zi, cola nu beam, droguri nu consumam, tensiune nu aveam, dar pot să zic că eram foarte stresat”, spune tânărul, care acum ţine regim şi nu fumează. „Nu am mai pus ţigări în gură de atunci, iar grătar dacă fac, îndepărtez de pe carne şi ultima urmă de grăsime”, spune el.
Consult cardiologic, după 35 de ani
Astfel de situaţii sunt extrem de rare. De regulă, infarctul apare după vârsta de 50 de ani, din cauza colesterolului care se depune progresiv pe vase şi blochează circulaţia sângelui către vase. Totuşi, infarctul poate să apară şi la tineri ca urmare a consumului de droguri, din cauza unei malformaţii necunoscute a inimii sau când ficatul metabolizează prost grăsimile şi ele se depun cu o rapiditate foarte mare pe vase. „În cazul lui Alin, nu a fost valabil niciunul dintre aceşti factori. Uneori, se închide o coronară, organismul luptă singur ca aceasta să se deschidă şi pacienţii îşi revin. La Alin, vasul de sânge s-a deschis spontan”, explică medicul cardiolog Ruxandra Drăgoi. Cardiologul Octavian Pârvu spune că 95% din infarcturi sunt provocate prin depunerea colesterolului pe vase şi doar 5% de un spasm coronarian (contracţii ale arterelor din cauza cărora scade fluxul de sânge către inimă). „La tineri principalul factor de risc este fumatul. Din păcate, la ei infarctul aduce şi mai multe complicaţii, precum tulburările de ritm sau angina post infarct (n.r. dureri în piept repetate)”, explică doctorul. Medicii cardiologi spun că, la nivel mondial, a scăzut vârsta la care oamenii fac atac de cord şi că infarctul la tineri între 35 şi 45 de ani nu mai este considerat un fenomen neobişnuit.
Specialistul cardiolog Luminiţa Iliuţă de la Institutul „C.C. Iliescu” recomandă un consult cardiologic începând cu vârsta de 35 de ani. „O electrocardiogramă şi o vizită la cardiolog sunt obligatorii după 30 de ani, mai ales dacă aveţi rude care au suferit de boli de inimă”, sugerează doctorul. Unul dintre cei mai tineri pacienţi cu angină (dureri în piept care anunţă un infarct) pe care i-a avut a fost Nicolae, un bărbat de 41 de ani din Bucureşti. „În cazul lui, de vină au fost stresul, colesterolul crescut, lipsa de mişcare, dar şi predispoziţia genetică”, spune cardiologul. Nicolae a avut dureri în piept timp de trei săptămâni, dar nu erau permanente. „Apăreau când mergeam mai repede sau când mutam ceva prin casă. Parcă mă strângea cineva de gât”, descrie el senzaţia. Când suferinţa a devenit de nesuportat, a mers la cardiolog, unde a făcut o probă de efort şi câteva analize care au arătat că avea un vas de sânge îngustat în proporţie de 99%. A urmat o intervenţie cu stent care i-a salvat viaţa. Nicolae, de profesie informatician, îşi aminteşte că în perioada aceea era foarte stresat şi avea multe proiecte. „Aveam uneori palpitaţii şi fumam”, zice el. Medicii spun acum că a riscat enorm suportând atât de mult timp durerile. „Dacă mai stătea, risca să moară subit în somn”, spune medicul cardiolog Luminiţa Iliuţă.
