Din cauza multitudinii factorilor de intrare aflaţi în joc, proiecţiile CE sunt relative. „Proiecțiile actuale sunt supuse unui grad de incertitudine deosebit de mare” – o spune chiar Comisia.
Se estimează că PIB-ul real va scădea brusc anul acesta, după câțiva ani de creștere puternică. Consumul privat, principalul motor al creșterii din ultimii ani, este de așteptat să fie grav afectat de măsurile de blocare datorate coronacrizei.
Se preconizează că incertitudinea actuală va dăuna deciziilor de investiții, iar exporturile nete vor contribui pozitiv la creștere. Șomajul va crește, în timp ce inflația va ușura povara bugetară, datorită scăderii prețurilor petrolului.
Anul viitor, se estimează că PIB-ul real va crește, însă nu la niveluri anterioare crizei. Deficitul bugetar va crește semnificativ, pe măsură ce măsurile fiscale necesare pentru combaterea crizei Covid-19 se suprapun peste derapajele fiscale din trecut. Scăderea bruscă a producției va fi urmată de o recuperare moderată.
Comisia Europeană e mai pesimistă decât în trecut
Anul trecut, deficitul public general a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018. Creșterea
a fost determinată de cheltuieli curente mai mari, în special cu salariile publice. Investițiile publice au revenit de la nivelurile foarte scăzute din anii precedenți, spune Comisia Europeană.
Acum, CE estimează că deficitul public va crește la peste 9% din PIB, anul acesta. Tendința de expansiune bugetară preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei Covid.
„Deficitul public va crește la peste 9% din PIB. Tendința de expansiune bugetară preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei Covid.” Comisia Europeană
CE aminteşte că „cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă urmează să crească considerabil, prin efectul creșterii de pensii de 15%, din 2019, intrat în vigoare în septembrie 2019, și de o creștere suplimentară de 40%, prevăzută peste patru luni.
Măsurile de coronacriză, în modificarea bugetului pe acest an, angajează cheltuieli suplimentare reprezentând 1,3 puncte procentuale din PIB, din care finanţate cu bani europeni 0,4 puncte procentuale.
Acestea includ în special șomajul tehnic și cheltuielile de urgență. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune. Deficitul administrației publice va crește în continuare anul viitor, la aproximativ 11,5% din PIB, în condițiile unei modificări fără politici, în ciuda unei recuperări a veniturilor fiscale și eliminării treptate a cheltuielilor legate de pandemie.
Din nou pensiile
Acest lucru se datorează efectului pe parcursul întregului an al creșterii de 40% a pensiilor, în septembrie, a unei recalculări suplimentare de pensie programată pentru septembrie 2021 și a dublării indemnizației pentru copii. Se estimează astfel că rata datoriei / PIB va crește de la 35,2%, în anul 2019, la aproximativ 54,75%, în 2022.
Se mai estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6%, în 2020, și va crește cu 4,25%, în 2021. Consumul privat e de așteptat să fie afectat semnificativ de măsurile de downturn, anul acesta.
El ar trebui să crească treptat, cu cât măsurile de izolare sunt ridicate, aceasta contribuie pozitiv la creșterea de anul viitor.
