Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Termocentralele, doborâte de noile reguli impuse de Bruxelles

Complexul Energetic Oltenia a contractat un studiu la Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) care să releve ce investiții ar fi necesare pentru ca societatea să se poată conforma noilor cerințe de mediu ale Comisiei Europene până în 2020.

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 31.05.2018 - 17:43

Cele mai noi directive de mediu ale Comisiei Europene impun condiții drastice de mediu, pentru termocentrale, de îndeplinit până în 2021, iar aplicarea lor întocmai va face ca minele și grupurile termo din statele UE să se închidă. Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia, care folosește ca materie primă lignitul pentru a produce electricitate, a explicat în ce constau ele. „Acest pachet de directive europene prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia (CEO) și producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să știm toți că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic este imposibil. Este important să înțelegem de ce 550, și nu 750. Ne limitează tehnic”, a arătat Boza. Obligarea termocentralelor din România de respectare a noilor norme ar însemna închiderea tuturor în doar un an, pentru că fie ar trebui ca mare parte din grupuri să stea oprite, fie ar trebui disponibilizate sute de milioane de euro în câteva luni pentru efectuarea investițiilor, bani de care CEO nu dispune, dar și dacă ar dispune, termenul este prea scurt pentru a putea realiza lucrările.

 

Reacția Ministerului Energiei

 Vehement la adresa Bruxelles-ului cu privire la impunerea noilor norme de mediu în termocentrale este ministrul Energiei, Anton Anton. Acesta a avut o declarație dură la adresa UE, spunând că România nu poate și nu se va conforma cerințelor privind cantitatea de emisii în termocentrale. „Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc și spun: ăsta e planul meu și asta pot eu să fac; asta nu înseamnă derogare, asta înseamnă că mă duc cu niște studii, documentat, și spun: asta pot să fac”, a afirmat recent ministrul.

 

Sunt necesare investiții de miliarde de euro

 La începutul acestui an, conducerea CEO a prezentat, într-o conferință, un raport asupra investițiilor în conformarea de mediu, care arăta o sumă de circa 1 miliard de euro până la 31 decembrie 2017. Încă un miliard mai trebuie pentru noile conformări.

Până când situația poluării din domeniul cărbunelui, în România, va fi clarificată, țara noastră investește în continuare în cariere de exploatare, cumva contra trendului european. „Cărbunele este necesar”, spune secretarul de stat Vișan. Președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a pronunțat, și el, în mai multe rânduri, pentru continuarea mineritului: „Avem un program integrat pentru minerit…Un pachet de atrageri de investiții, nu neapărat străine”.

 

Noi mine

 Deși există unități care se închid și mineri concediați, se întâmplă și invers. Spre exemplu, Complexul Energetic Hunedoara (CEH), care funcționează pe huilă, a primit din nou un ajutor de stat mascat sub forma unei achiziții obligatorii de servicii de sistem de 42 de milioane de lei pe an, până în 2020, de către Transelectrica de la termocentralele Mintia și Paroșeni. Decizia a fost justificată prin necesitatea de a asigura echilibrul sistemului energetic național. Fără acest ajutor din partea statului, CEH, deja în insolvență, ar fi intrat probabil în faliment, având în vedere că nu își găsește locul în piață, fiind, de departe, cel mai scump producător de energie din România. Complexul, care pe lângă cele două termocentrale mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, are 6.600 de angajaţi şi avea la jumătatea anului trecut datorii de 1,4 miliarde lei.

Și CEO a beneficiat de directive de stat care să o susțină. Spre exemplu, exploatarea Jilțu de Sud este în curs de extindere. La Roșia a fost hotărâtă de urgență redeschiderea exploatării. Astfel, Guvernul a adoptat, în martie, o hotărâre privind redeschiderea minei de lignit de la Roșia, în Rovinari, cu o capacitate de exploatare anuală de 8.000 de tone și una de stocare de 75.000 de tone. Dezvoltarea de noi capacități în mine de lignit beneficiază de o finanțare de 1,5 miliarde de lei, parte de la buget și parte - contribuția CEO.

 

Rezerve mari de cărbune

 România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde tone lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 milioane tone. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate. Capacitatea instalată în termocentrale pe cărbune este de 5.500 MW. Anul trecut, producția de energie realizată în aceste unități a fost de 17 TWh. Ieri la amiază, producția era de 7.600 MW, din care pe cărbune funcționau circa 1.500 MW. 

 

Sorin Bolojanu

 
 

Comentarii

loading...