Ultima rectificare bugetară din mandatul actualului Guvern, aprobată de Executiv luni seară, va majora deficitul bugetar pentru anul 2020 la la 9,1 la sută din PIB – echivalentul a circa 96 de miliarde de lei. Acesta este deficitul bugetar pe care l-a anunțat, după ședința de Guvern, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, pentru că, separat, Consiliul Fiscal a estimat un deficit bugetar pentru anul 2020 în jurul valorii de 9,8 la sută din PIB.
Pe de altă parte însă, Consiliul Fiscal, printr-o analiză semnată de președintele acestuia, Daniel Dăianu, deși aparent mai pesimist decât Guvernul Orban, sugerează și soluții.
„Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent şi echitabil; toţi cetăţenii şi firmele să plătească – să se elimine portiţe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca şi optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. O absorbţie intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariţia Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2 miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecţie macroeconomică în următorii 3-4 ani”, precizează Consiliul Fiscal.
“Pandemia nu se termină la 31 decembrie 2020. Nu poți să aduci deficitul bugetar de la 9 la sută la 3 la sută nici în doi ani”, a avertizat, însă, ieri, într-o declarație la un post de televiziune, Daniel Dăianu.
Un element interesant este faptul că abia astăzi, 25 noiembrie, Curtea Constituţională a României (CCR) și-a programat să discute o sesizare a Guvernului Orban cu privire la Legea pentru aprobarea rectificării bugetului de stat pe anul 2020 și cu privire la aprobarea rectificării bugetului asigurărilor sociale de stat.
“A fost aprobată cea de-a treia rectificare pe anul 2020. Prin această rectificare, deficitul bugetar pentru anul 2020 a fost majorat la 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde de lei, construit pe o contracţie economică de 4,2% şi un PIB nominal de 1.050 miliarde lei”
Florin Cîțu,
Ministrul Finanțelor Publice
„Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent şi echitabil; toţi cetăţenii şi firmele să plătească – să se elimine portiţe care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală”
Daniel Dăianu,
Președintele Consiliului Fiscal
Cine sunt marii beneficiari ai acestei rectificări bugetare?
Bugetul asigurărilor sociale de stat a primit în plus 1,8 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat cu un miliard de lei.
Ce instituții au pierdut bani la rectificarea bugetară?
Ministerul Apărării Naționale (minus două miliarde de lei), Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul de Finanțe sunt principalele instituții care au pierdut bani.
Cea mai consistentă suplimentare de fonduri, adică 1,1 miliarde de lei, o vor reprezenta subvenţiile în agricultură, provenite din fonduri externe nerambursabile. Printre principalele suplimentări la bugetele unor instuții se înscrie și cea de un miliard de lei alocată Ministerului Sănătăţii. Un alt miliard de lei se alocă pentru plata facturilor aferente proiectelor finanţate din Programul Naţional Dezvoltare Locală (PNDL).
“160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă şi pentru sprijinul la motorina utilizată în agricultură, 179 milioane de lei la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din care 130 de milioane de lei pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului şi 49 de milioane de lei pentru derularea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020. 1,2 miliarde de lei suplimentarea fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi 567 de milioane de lei reprezentând contribuţia la Bugetul UE şi suplimentarea fondului instrumentului financiar pentru sprijin de urgenţă în vederea refinanţării producătorilor de vaccinuri SarsCov2 din portofoliul Comisiei Europene pentru a se asigura accesul României la vaccinuri”, a mai anunțat ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.
Tot luni seară, Guvernul a aprobat și rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aici s-a decis “o influenţă pozitivă de aproximativ 1,8 miliarde de lei, asigurându-se sumele pentru plata pensiilor majorate şi recalculate cât şi pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei de Covid”, a precizat ministrul de Finanțe. De precizat că aceste calcule sunt valabile pentru majorarea pensiilor cu 14 la sută – nu cu 40 la sută, așa cum a aprobat Parlamentul României, dominat de PSD.
