Modificarea OUG 114 ar putea viza renunţarea la taxa anuală de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din Energie, pentru toate companiile care trebuie să plătească acum această taxă. Altă modificare ar viza abrogarea prevederii din OUG 114, referitoare la obligaţia companiilor din Energetică de a vărsa la stat 35% din rezervele de cash de la finalul anului trecut, informează sursele Economica.net.
Cele două propuneri sunt susţinute de ALDE. Politicienii acestui partid încearcă să convingă PSD de necesitatea implementării măsurilor, cu care social-democraţii nu ar fi de acord. Taxa de 2% nu a fost inclusă în calculul bugetului de stat pentru acest an. Vărsămintele companiilor, în schimb, da. Guvernul mizează în acest an pe încasări de 1,5 miliarde de lei din obligaţia companiilor de a vărsa 35% din aceste rezerve.
Nu se ştie încă ce se va întâmpla cu prevederea din OUG 114 care obligă, de la 1 aprilie, cei doi producători de gaze autohtoni să-şi vândă producţia internă la un preţ plafonat şi pentru consumatorii industriali. Acesta ar trebui să fie de 68 de lei/MWh, în condiţiile în care mai sunt câteva zile până la intrarea în vigoare a prevederii, despre care Comisia Europeană a avertizat direct România că încalcă legislaţia comunitară.
68 de lei/MWh ar trebui să fie preţul plafonat al gazului natural din producţia internă, conform OUG 114
Şi la procedura de modificare a OUG 114 există contradicţii între sursele publice chestionate. OUG 114 a intrat recent în discuţia Legislativului. După ce a trecut de Senat, a intrat în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Aici, cel mai probabil, va fi amendată.
Pe de altă parte, în ultima vreme au fost tot mai multe afirmaţii din mediul politic, potrivit cărora OUG 114 va fi modificată tot de Guvern, printr-o nouă ordonanţă.
Acolada Standard & Poor’s
La finalul săptămânii trecute, agenţia de rating Standard & Poor’s a anunţat că păstrează neschimbat ratingul de ţară al României la BBB-, cu perspectivă stabilă. Două săptămâni mai deveme, S&P’s anunţase că downgradează România la BBB-, cu perspectivă negativă, ultimul rating înainte de junk. La S&P’s, cel mai bun rating junk este BB+ cu perspectivă pozitivă.
Efectul unei downgradări ar fi fost pentru România semnificativ. Macroeconomic, el reprezintă un semnal pentru potenţialii investitori să evite România. Dobânzile la credite ar fi crescut. Agenţia de rating a legat explicit downgradarea de apariţia OUG 114.
Pe procedură, Guvernul României a solicitat S&P’s să suspende downgradarea două săptămâni. Pe 4 martie, presa a publicat scrisoarea trimisă de ministrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, către agenţia de rating, în care acesta îşi asuma înlocuirea taxei pentru bănci în funcţie de Robor cu o taxă fixă anuală şi spunea că nu vor mai fi taxate toate creditele.
În context, actanţi politici diverşi, precum cei din UDMR, au criticat OUG 114, vorbind despre prorogarea aplicării acesteia. Taxa, mai promitea demnitarul, va fi din ce în ce mai mică dacă diferenţa dintre dobânzile la depozite şi cele de la credite va fi mai mică, iar indicele Robor va fi şi el înlocuit cu un indice calculat pe baza tranzacțiilor bancare efective. Acest lucru ar putea avea un impact major pentru toate creditele în lei.
Recomandările Standard & Poor’s
Perspectiva stabilă, spune Standard & Poor’s, “reflectă aşteptările noastre că bufferele fiscale şi externe ale României vor rezista perspectivei de creştere economică moderată şi potenţialelor riscuri care decurg din pachetul politic recent adoptat, Ordonanţa de urgenţă 114”.
“Am putea scădea ratingul în următoarele 12 – 24 luni”, continuă agenţia, “dacă aşteptata modificare a politicilor nu va fi suficientă pentru a evita o încetinire semnificativă a economiei, ceea ce ar conduce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute, la creşterea datoriei în PIB şi la costuri semnificativ mai mari ale dobânzii”.
Standard & Poor’s: “Am putea scădea ratingul în următoarele 12 – 24 luni dacă aşteptata modificare a politicilor nu va fi suficientă pentru a evita o încetinire semnificativă a economiei.”
“În cazul în care flexibilitatea politicii monetare a României se va diminua, de exemplu ca urmare a noii taxe pentru bănci, s-ar crea de asemenea o presiune scăzuta asupra ratingului”, au subliniat reprezentanţii S&P’s.
Cele mai importante modificări în urma OUG 114
Instituirea taxei pe activele financiare: Ordonanța instituie în sarcina instituțiilor bancare (instituțiile de credit, persoane juridice române sau sucursalelor din România ale instituțiilor de credit, persoane juridice străine) o taxă asupra activelor financiare, în situația în care media trimestrială a dobânzii ROBOR depășește pragul de referință de 2%. Această taxă reprezintă o cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal.
Cota taxei pe activele financiare variază între 0,1% și 0,5% din valoarea activelor financiare înregistrate în evidența contabilă și ajustate (dacă este cazul), variația depinzând de nivelul cu care media ROBOR la trei luni (3M) și la șase luni (6M) determinată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză depășește pragul de referință de 2%. Taxa pe active se datorează trimestrial.
În ultimele zile, a apărut varianta renunţării la calculul taxei pe activele băncilor rezultate prin achiziţionarea de titluri de stat, credite Prima Casă şi alte categorii de credite.
Energie electrică, gaze naturale și exploatarea resurselor naturale: Ordonanța aduce modificări la Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, pentru clienții casnici, furnizarea de energie electrică se face reglementat, în condiţii stabilite de ANRE. România liberă a scris de mai multe ori pe acest subiect. În perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora cu activităţi de extracţie şi vânzare de gaze naturale extrase de pe teritoriul României au obligaţia să vândă cu 68 lei/MWh la furnizori şi clienţi finali eligibili.
Producătorii, inclusiv filialele lor, nu vor mai încheia contracte de vânzare cu livrare pe teritoriul României la peste 68 lei/MWh. Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până pe 30 iunie 2022. Preţul de achiziţie plătit de furnizori la gazele din producţia internă curentă, pentru acoperirea consumului clienţilor finali, nu poate depăşi valoarea de 68 lei/MWh.
Fondurile de pensii administrate privat: Ordonanța reglementează posibilitatea participanților la un fond de pensii privat de a opta pentru transferul contribuțiilor către sistemul public de pensii. Opțiunea poate fi exercitată după trecerea unui a cinci ani de participare la respectivul fond. Contribuțiile acumulate până la data transferului rămân însă la fondul de pensii privat.
Participanții se pot retrage la cerere, fără a fi menționate cum poate avea loc retragerea. Se modifică valoarea capitalului social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii privat de la un nivel fix (4 milioane de euro) la 5%, 7% sau 10% din valoarea contribuțiilor participanţilor, în funcție de nivelul total al acestora. OUG 114 nu precizează data de referință în funcție de care se va determina valoarea contribuției, nici cea până la care capitalul social va trebui actualizat, observă compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers.
