Libanul, supraîndatorat, a anunţat în martie că a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată în istoria sa, după mai multe luni de scădere a rezervelor de valute şi deprecierea monedei naţionale pe piaţa paralelă.
Luni, în faţa ambasadorilor Grupului internaţional de sprijin pentru Liban (GIS), şeful statului şi-a exprimat temerile privind un colaps total.
„Având în vedere gravitatea situaţiei financiare actuale şi gravele consecinţe economice asupra libanezilor şi refugiaţilor, programul nostru de reformă va avea nevoie de un sprijin financiar extern, în special din partea statelor prietene şi a GIS”, a spus Aoun.
În decembrie anul trecut, GIS a condiţionat acordarea de ajutor financiar Libanului de formarea unui guvern „eficace şi credibil” capabil să lanseze reforme „urgente”, aminteşte AFP, via InCont.
Michel Aoun a explicat luni că Libanul „se pregătea să lanseze un amplu şantier pentru rezolvarea crizei economice, financiare şi sociale în momentul în care lumea a fost lovită de epidemie” şi astfel „a fost obligat să anunţe starea de urgenţă sanitară, ceea ce a frânat în anumită măsură lansarea (reformelor) şi a agravat criza”.
„Orice ajutor internaţional este aşadar binevenit”, a adăugat el, precizând că „planul de salvare financiară şi economică era pe punctul de a fi finalizat”.
Preşedintele libanez a pledat în special pentru deblocarea unui ajutor de 11,6 miliarde de dolari promis în aprilie 2018 la conferinţa internaţională de la Paris, patronată de Franţa. Respectivele sume nu au fost vărsate, în lipsa reformelor promise de Beirut în contrapartidă.
Datoria Libanului se ridică la 92 de miliarde de dolari, sau 170% din PIB, una din cele mai mari de pe plan mondial, iar 45% din populaţia ţării trăieşte sub pragul sărăciei. În plus, micul stat găzduieşte circa 1,5 milioane de refugiaţi sirieni, dintre care un milion în evidenţele ONU.
