Legislație „pe genunchi”. Cum s-a modificat Legea offshore peste noapte

Parlamentul a aprobat în sfârșit proiectul Legii offshore, cerut cu atâta insistență de petroliști, însă cele mai importante prevederi fiscale au fost introduse peste noapte, fără o analiză minimă a lor.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 12.07.2018 - 10:45

După ce dezbaterea asupra proiectului „Legii privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore” a fost tărăgănată câteva luni în comisiile de specialitate din Camera Deputaților, Legea offshore, așa cum i se spune mai pe scurt, a fost adoptată luni cu o viteză uimitoare în plen. Forma adoptată nu a fost prezentată publicului anterior.

 

Mascarada dezbaterii legislative

Mai mult, felul în care a trecut de camera decizională ridică numeroase semne de întrebare. În timp ce proiectul legii încă se dezbătea, luni, în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, președintele PSD, Liviu Dragnea, prezenta în conferință de presă, amendamentele ca fiind adoptate deja și anunța că legea va fi votată în plen în aceeași zi. Practic, toate dezbaterile anterioare dintre legiuitori și companiile petroliere interesate au fost anulate, iar legea a fost aprobată într-o formă care nu mai fusese niciodată prezentată opiniei publice. În câteva ore practic, s-a decis cum va arăta fiscalitatea pentru sectorul petrolier offshore, fără să existe certitudinea că în spatele cifrelor ar exista un studiu de impact. De altfel, „România liberă” a cerut, în luna aprilie, instituțiilor responsabile de domeniu – Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) – să ne spună dacă autoritățile au elaborat vreun studiu privind nivelul total de impozitare, care, pe lângă redevențe, include suprataxe pe veniturile suplimentare. Răspunsul a fost pasat de la o instituție la alta. 

 

Bomba a fost detonată, așteptăm efectul

„Dacă ar fi făcut vreun calcul, nu l-ar fi prezentat public? Dacă aveau o asemenea analiză, sigur o scoteau în piață”, ne-a declarat Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie. Potrivit acesteia, opinia publică este scandalizată pentru că ceea ce s-a adoptat în câteva ore nu s-a discutat deloc. „Nu îmi dau seama dacă impozitul e mare sau e mic, dar după ce au dat o bombă stăm toți și așteptăm să vedem dacă ExxonMobil se retrage sau nu. E o chestiune de o iresponsabilitate totală”, a precizat aceasta.

 

Reacția RBSTA: „Impact negativ semnificativ”

De altfel, prima reacție a companiilor petroliere nu este deloc încurajatoare.  „Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecința imediată a diminuării potențialului de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore. Asociația consideră că stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general, și a regimului fiscal, în particular, pe întreaga durată a contractelor de concesiune reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore”, a declarat, într-un comunicat, Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră.

 

Cum va arăta cadrul fiscal

Proiectul Legii offshore a fost cerut de investitori pentru a li se reglementa condițiile în care pot derula operațiunile de explorare/exploatare în Marea Neagră – de la cine e reponsabil de avize, la termenele de eliberare a actelor etc. Partea tehnică a fost comasată însă și cu cea fiscală, care a stârnit mari controverse. Una dintre cele mai contestate prevederi a fost cea potrivit căreia petroliștii beneficiau de stabilitatea cadrului fiscal pe toată durata concesiunii (circa 45 de ani), prin așa numitul „credit fiscal”. În plus, companiile erau exceptate, în forma adoptată de Senat a proiectului, de suprataxele pe veniturile suplimentare. Luni, în Camera Deputaților, s-a aprobat o formă a legii care prevede că petroliștii sunt exceptați de la plata suprataxelor introduse prin OG 7/2013, care au adus sute de milioane de lei anual la bugetul de stat. Acestea au fost însă de fapt introduse într-o altă formulă, denumită „impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore”. În plus, se elimină „creditul fiscal”.

 

Impozitul pe veniturile suplimentare offshore

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturile suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă”, se arată la Art 19 al legii adoptate luni și trimise la promulgare.

Conform aceluiași articol, procentele se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv;

c) 20% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv;

d) 25% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv;

e) 30% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 130 lei/MWh şi 145 lei/MWh inclusiv;

f) 35% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 145 lei/MWh şi 160 lei/MWh inclusiv;

g) 40% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 160 lei/MWh şi 175 lei/MWh inclusiv;

h) 45% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri între 175 lei/MWh şi 190 lei/MWh inclusiv;

i) 50% din veniturile suplimentare obţinute pentru preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

 

Din nou un fond special

În ziua votului, Liviu Dragnea a anunțat că banii obținuți din impozitul pe veniturile suplimentare și redevențe – care vor fi menținute la cote cuprinse între 3 și 13,5% - vor fi virați într-un cont special, pentru finanțarea proiectelor mari de infrastructură. „Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevenţe şi impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat”, se arată și în legea adoptată. România a mai avut un fond special pentru infrastructură, cu banii din privatizare, însă fondurile au fost cheltuite pentru pensii, în plin boom economic. În 2013, când s-a introdus supraimpozitul prin OG 7, la fel s-a zis că veniturile vor merge în infrastructură.  

Comentarii

loading...