Ministrul din Italia al Tranziţiei Ecologice, Roberto Cingolani, a propus miercuri Guvernului şi Uniunii Europene să se recurgă la aprovizionarea cu gaze naturale prin intermediul Coridorului de Sud, care leagă Marea Caspică de Europa, pentru a reduce puternica dependenţă de Rusia, în contextul tensiunilor din Ucraina, relatează agenţia EFE.
“Deoarece gazul este indispensabil ca şi combustibil de tranziţie (până se ajunge la o dezvoltare mai amplă a regenerabilelor), vor trebui explorate toate oportunităţile pentru diversificarea ţărilor furnizoare, inclusiv consolidarea Coridorului Sud”, a spus ministrul.
Coridorul de Sud este o rută de aprovizionare cu gaze naturale din regiunea Caspicii şi Orientul Mijlociu în Europa,conform agerpres.ro.
Cingolani a semnalat că Italia trebuie să crească producţia la nivel naţional, deoarece importă peste 90% din resursele de gaze, circa jumătate din Rusia.
Compania italiană de hidrocarburi ENI a anunţat deja Executivul lui Mario Draghi că are rezerve de gaze naturale pregătite pentru a-şi majora producţia dacă va fi nevoie.
Scumpirea gazelor şi impactul asupra facturilor la energie pe care le plătesc gospodăriile şi companiile îl preocupă pe ministrul de Externe, Luigi Di Maio, care a reamintit că “scenariul crizei actuale se încadrează într-un context de puternică dependenţă energetică”, deoarece “UE şi Marea Britanie importă 40% din gaze din Rusia”.
Totuşi, a adăugat el, dacă o stopare a exporturilor din Rusia în Europa va penaliza ţările dependente, aceasta va afecta şi Rusia, care nu va mai vinde gaze “celui mai bun client al său”.
Criza din Ucraina a avut în ultimele două zile un impact asupra acţiunilor băncilor italiene la bursa de la Milano, ca urmare a expunerii acestora în Rusia.
Italia vrea ca aprovizionarea cu gaze naturale să fie o rută a Coridorului de Sud, dar are și ea interese financiare în Rusia
Cea mai mare bancă din Italia după active şi capitalizare bursieră, Intesa Sanpaolo, are în Rusia circa 1.000 de angajaţi, 28 de sucursale şi active în valoare de circa un miliard de euro, iar luni acţiunile au scăzut cu 0,52% la bursa milaneză.
O situaţie mai proastă a avut a doua bancă, UniCredit (-2,13 %), care, de asemenea, operează în această ţară din 2005 şi în prezent are în jur de 4.000 de angajaţi, două milioane de clienţi minoritari şi o reţea de 72 de sucursale.
Directorii executivi ai celor două bănci au respins recent ideea unei ieşiri din Rusia, deoarece angajamentul lor este pe termen lung, dar riscurile geopolitice au descurajat UniCredit să cumpere banca rusă Otkritie anul acesta, a recunoscut CEO-ul băncii, Andrea Orcel, în ianuarie.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
