“Toate documentele sunt în favoarea noastră, dacă vă interesează să le citiţi, să le citiţi. Fac acum încă o declaraţie în faţa dumneavoastră, să fie şi preluată. Suntem gata să cedăm arenele de tenis şi o parte din terenuri pentru sport, dar cu acte în regulă statului român, în baza legilor. Parcul cu platani este în patrimoniul nostru şi în bilanţul Băncii Naţionale, nu poate să dispară de acolo. Şi, legal. În Europa de astăzi nu se poate face altfel decât cu contrapartidă, pentru că altfel este considerată o finanţare monetară. Suntem gata să facem acest lucru, dar în condiţii legale, aşa cum am mai făcut, şi uitaţi ce am donat statului român”, a afirmat Isărescu, la Constanța, menţionând că BNR a donat statului român în jur de 150 de proprietăţi.
Conform acestuia, BNR a luat în administrare în anul 1991 Parcul cu platani.
“Noi, Banca Naţională, am dat la schimb pădurea Tunari, unde s-a mutat societatea de tir românesc, şi am mai dat şi nu ştiu cât, vreo 4-5 milioane de lei pentru acest parc. Cu toate acestea, au apărut combatanţi care au contestat dreptul nostru de proprietate, dintre aceia care cred că lumea de unde ştiu ei sau unde vor ei să spună şi au şters cu buretele şi documentele din 1946 şi ce am făcut noi în ’91. În ’91, practic am reluat în administrare Parcul cu platani. Devenise o groapă de gunoi pentru că din mai multe considerente au înţeles unii edili ai Bucureştiului prin ’86 – ’87, s-a dus tovarăşul Ceauşescu acolo, a dat cu mâna şi au înţeles că trebuie desfiinţat şi Parcul cu platani şi era chiar o groapă de gunoi. S-a refăcut, am găzduit sportul cât am putut să îl găzduim, dar au venit câţiva, eu spun că sunt rechini imobiliari, să facă acolo un hotel şi a început toată această tevatură cu Parcul cu platani, că nu este al Băncii Naţionale şi că l-am luat noi de la Guvernul României cu 200.000 de dolari. Nu, l-am cumpărat, când am cumpărat proprietatea, a fost echivalentul a vreo 15 milioane de dolari”, a spus Mugur Isărescu.
El a precizat, totodată, că toate clădirile BNR au fost făcute din resurse proprii.
“Însă ce vreau să vă subliniez este faptul că toate clădirile Băncii Naţionale au fost făcute din resurse proprii, asta în condiţiile în care banca, spre deosebire de poveştile pe care le mai auziţi, nu este finanţată de la buget, dimpotrivă finanţează o parte din cheltuielile bugetului nu numai prin impozitele pe care le plătim ca orice societate comercială, dar şi prin o bună parte din impozitul pe profit. În ultimii 10 ani, (…) Banca Naţională a dat statului român echivalentul sub formă de impozit pe profit, echivalentul a un miliard de euro. După 1991 banii pentru consolidări şi restaurări au revenit în întregime din bugetele Băncii Naţionale, au fost aprobaţi cu atenţie deosebită de toate consiliile de administraţie (…). Şi, o altă sursă de finanţare, în afară de cote părţi din profit, au fost cotele de amortizare, calculate în contul tuturor acestor edificii”, a explicat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a participat, luni, la inaugurarea sediului Sucursalei Regionale BNR Constanţa. Evenimentul a debutat cu un moment festiv prezentat de către studenţii Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”, acompaniaţi de Fanfara Militară a Forţelor Navale, urmat de o vizitare a sediului noii sucursale regionale. Ulterior, a avut loc o sesiune de alocuţiuni susţinute în Aula “Gavrilă Rican” a Universităţii Maritime Constanţa, luând cuvântul şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Reabilitarea sediului Băncii Naţionale a României din Constanţa, executată în perioada 1997 – 2002, ca urmare a preocupării BNR de a-şi conserva patrimoniul imobiliar, care este o parte semnificativă a patrimoniului naţional, a fost completată cu lucrări de amenajare care au avut loc între anii 2014 şi 2018. Finalizarea acestor lucrări a prilejuit reinaugurarea acestei clădiri ca sediu al Sucursalei Regionale BNR Constanţa, în anul în care se împlinesc 125 de ani de activitate a băncii centrale la Constanţa.
