Mai mult, chiar ศi cifrele privitoare la veniturile obศinute din redevenศe diferฤ între instituศii.
De câศiva ani, autoritฤศile vorbesc despre un nou sistem de redevenศe pentru producฤtorii de petrol ศi gaze, însฤ problema nu este nici acum rezolvatฤ. Subiectul a devenit ศi mai de interes, întrucât operatorii din Marea Neagrฤ aศteaptฤ finalizarea sistemului de taxare, pentru a lua decizia de investiศie în exploatarea zฤcฤmintelor de hidrocarburi.
România produce anual 10-11 miliarde metri cubi de gaze naturale ศi aproape 30 milioane de barili echivalent petrol, ocupând locul patru în Europa dupฤ mฤrimea producศiei. Odatฤ cu punerea în exploatare a zฤcฤmintelor din Marea Neagrฤ, producศia anualฤ de gaze ar putea ajunge la circa 20 miliarde de metri cubi. O întreagฤ industrie e construitฤ în jurul acestor resurse, care au creat peste 23.000 de locuri de muncฤ directe. Totuศi, instituศiile statului evitฤ tranศarea problemei privind fiscalizarea domeniului ศi nici nu oferฤ, cu date concrete, o privire de ansamblu asupra fiscalizฤrii efective din România a sectorului, comparativ cu alte state producฤtoare.
În România, pe lângฤ redevenศe, companiile producฤtoare mai plฤtesc impozite suplimentare, cum e cel de 60% pe veniturile suplimentare din gaze ศi de 0,5% aplicat veniturilor rezultate din exploatarea petrolului brut.
Instituศiile aruncฤ „pisica“
„România liberฤ” a vrut sฤ afle de la instituศiile statului responsabile care este nivelul actual total de taxare (revedenศe, suprataxe, impozit pe profit etc.) a producศiei de hidrocarburi din România, comparativ cu alte state. De asemenea, un punct de interes a fost dacฤ pentru proiectul de lege privind revedenศele, prezentat în octombrie anul trecut de Ministerul Economiei ศi la care încฤ se lucreazฤ, s-a fฤcut un studiu de impact privind veniturile bugetare aferente. Am trimis aceste întrebฤri, alฤturi de altele, la Ministerul Finanศelor, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei ศi Agenศia Naศionalฤ pentru Resurse Minerale (ANRM), adicฤ instituศiile implicate în grupul de lucru pentru noua Lege a redevenศelor, concentrat la nivelul Ministerului Economiei. În mod incredibil, nici una dintre instituศiile chestionate nu ne-a rฤspuns la aceste întrebฤri, pasându-ศi problema de la una la alta sau pur ศi simplu ignorând-o.
Ministerul Energiei: „Altฤ întrebare!“
Ministerul Energiei a avut cel mai scurt rฤspuns, nefiind preocupat deloc de subiect: „Potrivit atribuศiilor prevฤzute în HG nr. 980/2015 privind organizarea ศi funcศionarea Ministerului Energiei, cu modificฤrile ศi completฤrile ulterioare, subiectul redevenศelor petroliere nu intrฤ în aria noastrฤ de competenศe, el fฤcând obiectul de activitate al Ministerului Economiei, instituศie cฤreia vฤ rugฤm sฤ vฤ adresaศi”. Ministerul Economiei ne-a spus cฤ „studiul care sฤ arate nivelul total de taxare (redevenศe, suprataxe, impozit pe profit etc.) îl poate deศine numai Ministerul Finanศelor Publice (MFP)”. Instituศia a adฤugat cฤ „începând cu data de 19.03.2018, proiectul Legii pentru reglementarea sistemului de redevenศe a concesiunilor resurselor minerale, petroliere ศi hidrominerale, a fost preluat de cฤtre Secretariatul General al Guvernului”. Asta dupฤ ce, potrivit surselor din domeniu, oricum la discuศiile care aveau loc în grupul de lucru de la Economie instituศiile implicate trimiteau reprezentanศi fฤrฤ putere de decizie, tocmai din frica de a-ศi asuma un punct de vedere. Rฤspunsul ANRM a fost cฤ potrivit prevederilor legale în vigoare, instituศia nu are atribuศii privind stabilirea cuantumurilor redevenศelor miniere ศi petroliere ศi nici privind sistemul de taxare/impozitare (fiscalitate). Ministerul Finanศelor a ocolit rฤspunsurile la cele douฤ întrebฤri.
Redevenศele, calculate la preศul de piaศฤ
Totuศi, ANRM ne-a precizat cฤ valoarea medie a preศului gazelor naturale la care au fost calculate ศi achitate redevenศele petroliere a fost de 583 lei/1000 Nmc în anul 2016 ศi de 625 lei/1000N mc în anul 2017. Oficial, instituศia îl contrazice aศadar pe Dorinel Unsฤrescu, consilierul preศedintelui ANRM, care a declarat public recent cฤ „preศul de referinศฤ pentru calcularea redevenศelor nu a mai fost actualizat din 2008. Acest preศ este, la ora actualฤ, de 495 de lei pe mia de metri cubi. Între timp, piaศa a evoluat, au existat dereglementฤri între 2013 ศi 2017. În aceastฤ perioadฤ, din pฤcate, ANRM nu a avut disponibilitatea sฤ ajusteze nivelul preศului de referinศฤ, astfel încât ศi încasฤrile la bugetul de stat sฤ fie la nivelul pieศei”. Rฤspunsul ANRM dฤ astfel dreptate producฤtorilor, care au susศinut mereu cฤ au plฤtit redevenศe la valoarea de vânzare, ศi nu la cea de referinศฤ.
ANRM spune una, MFP, alta
ANRM se contrazice ศi cu Finanศele când vine vorba despre sumele încasate din redevenศe petroliere. Per total, „valoarea redevenศelor petroliere datorate ศi încasate în anul 2016 a fost de 1.014,11 milioane lei, iar în anul 2017, de 1.278,43 milioane lei”, ne-a transmis ANRM. Conform rฤspunsului primit de la MFP, „veniturile încasate la bugetul de stat din redevenศe petroliere au fost în anul 2016 în valoare de 1.067,8 milioane lei, iar în anul 2017, în sumฤ de 1.096,4 milioane lei”, ne-a transmis instituศia.
În plus, din impozitul pe veniturile suplimentare obศinute ca urmare a dereglementฤrii preศurilor din sectorul gazelor naturale, MFP a mai încasat de la producฤtori încฤ 659 milioane de lei în 2016 ศi 715,8 milioane în 2017. Fiindcฤ aduce atât de mulศi bani, Guvernul nu a vrut sฤ renunศe la aceastฤ taxฤ, care îi dezavantajeazฤ pe producฤtori faศฤ de importatori. Mai mult, taxa a fost prelungitฤ pe termen nelimitat, iar Parlamentul a decis anul trecut creศterea ratei de impozitare la 80% pentru veniturile din vânzarea gazelor peste preศul de 85 lei/MWh.
De asemenea, potrivit unei decizii a ANRM din luna februarie 2018, preศul de referinศฤ utilizat pentru a determina redevenศele aplicabile gazelor naturale ia în considerare preศurile spot de la bursa Baumgarten din Viena, mai mari decât cele de pe piaศa româneascฤ. Având în vedere cฤ redevenศele se calculeazฤ pe baza valorii maxime dintre preศul de vânzare realizat ศi preศul de referinศฤ, impozitarea efectivฤ a gazelor va creศte.
România are printre cele mai mari taxe
Dacฤ statul nu poate da o imagine asupra impozitฤrii reale a sectorului, o fac privaศii. Potrivit unui studiu publicat ieri de Deloitte, realizat la comanda companiilor petroliere, România are una dintre cele mai mari rate de taxare efectivฤ a producศiei de petrol ศi gaze din Europa, fiind pe locul doi dupฤ Austria (exceptând zฤcฤmântul Groningen din Olanda, printre cele mai mari zece din lume). Rata medie a redevenศelor ศi a impozitelor specifice în sectorul upstream din Europa a fost redusฤ la 8,8% în 2016, faศฤ de 9,8 % în 2015, dar în România a continuat sฤ creascฤ la 17,4 % în 2016 (faศฤ de 16,9% în 2015) raportat la veniturile din vânzarea producศiei.
