28.1 C
București
marți, 16 iulie 2024
AcasăEconomieFoto interviuDescoperă raiul satelor româneşti!

Descoperă raiul satelor româneşti!

A plecat la drum să-şi descopere ţara, pentru a înţelege “corola de minuni a lumii” printre urmaşii cărturarilor de geniu. Aşa a descoperit în zona Năsăudului cum natura e în armonie cu oamenii. Avem şi noi raiul nostru dar nu ştim să-l descoperim, cinstim şi să-l lăudăm, cam aceasta a fost concluzia dialogului cu reputatul orelist.

– În condiţiile de pandemie şi a riscurilor crescute în călătorii externe, putem să ne redescoperim minunile din satele uitate de lume, dar nu de Dumnezeu?

 

Alegând o atitudine activ preventivă în raport cu explozia pandemică, am decis să trec munţii şi să mă pierd prin Carpaţii Orientali. Mai precis prin fascinanţii munţi ai Rodnei, unde descoperi piscuri semeţe precum Pietrosul sau Ineu, lacuri incredibile aşa cum este Lala, văi idilice, peşteri, poieni cu flori încântătoare în sezon, precum narcise si bujori de munte, animale unicat şi evident floarea de colţ regina locurilor.  

– Există deci un Rai şi la noi acasă?

 

– Un beneficiu al pandemiei e că poţi să afli de ce munţii noştri aur poartă. Frumuseţea naturii se încăpăţânează să rămână eternă şi să ne fascineze.

– Ce ţară frumoasă, păcat că-i locuită, zice un refren al milenariştilor.

– Împreună cu familia am redescoperit frumuseţea şi simplitatea românului neaoş. Fără tuşe ironice ca dincoace de Carpaţi, am găsit acasă la el, ţăranul român, cu respect pentru strămoşi, cu iubire şi frică de Dumnezeu. Preţuieşte tradiţiile şi modelele celor mai de seamă fii ai satului ajunşi cunoscuţi şi recunoscuţi dincolo de vremuri şi de veacuri.

– Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Veronica Micle au ceva din “sumanele negre”, din bărbăţia bistriţenilor care erau să-l ucidă pe Napoleon în timpul bătăliei de la Arcole, între 15 şi 17 noiembrie 1796. Aşa se chemau grănicerii  năsăudeni care luptau pentru armata austriacă. Napoleon, pe atunci comandant, a fost la un pas să fie capturat şi omorât de către români.

– Nu ştiam că “sumanele negre” nu sunt ale legionarilor. Aşa cum literaţii au descris genial în operele lor, lesne poţi citi în vorbele acestor oameni  istoria zbuciumată a pământului transilvănean.

– “Noi vrem pământ!”

 

– Din întâmplare am ajuns la casa memorială George Coşbuc. Graţie domnului Dorel Someşan am reuşit să înţeleg esenta poetul dezrobirii, altfel decât la şcoală. Prin profunzimea înţelegerii poeziei lui Coşbuc, dublată de emoţia rostirii versurilor adaptate contextului expus, cel ce joacă rolul de ghid te proiectează în dimensiunile esenţiale ale valorilor eterne ale locurilor – credinţa, şcoala, respect pentru familie şi comunitate, iubire de ţară.

– Eu vară de vară colind colinele năsăudene şi de multe ori am senzaţia că dau nas în nas cu Ion a lui Rebreanu. Câtă politeţe, smerenie şi împăcare, greu de descris…

 – Acasă la scriitorul de geniu, am putut discuta despre blestemul pământului şi al iubirii, înţelese la fel de simplu şi de penetrant  de către oamenii locului. Căutând înţelesurile ascunse ale năsăudenilor, am simţit valoarea excepţională a ţăranului român.

 – Veşnicia s-a născut la sat, zicea Lucian Blaga.

– Prin înţelegerea faţetelor diverse şi profunde ale omului simplu din popor, cred că putem descoperi tainele ascunse ale satului românesc tradiţional.

– Eşti un ţăran! Auzi, adeseori, ca ocară, printre români. Satul românesc nu trebuie să se modernizeze?

– Asemenea valori umane şi spirituale trebuie conservate şi valorificate. Satul nu trebuie distrus cu tot felul de experimente moderniste cel putin ciudate. A nu se înţelege că nu trebuie să se modernizeze. Modernizarea este imperios necesară, dar trebuie integrată într-un context care să permită conservarea valorilor tradiţionale şi mai ales încurajarea oamenilor care ştiu şi pot transmite într-un mod excepţional aceste repere morale. Oameni care ne pot spune poveştile minunate auzite din bătrâni şi transmise peste veacuri din generaţie in generaţie trebuie ocrotiţi.

–  Dar la noi nu e ca-n afară, zic snobii.

– Oamenilor locului le trebuie doar un sprijin legislativ şi material real pentru a dezvolta proiecte în termeni moderni, pentru a face ce ştiu mai bine de secole (în termeni simpli). Adică să primească oaspeţi cu sufletul deschis, să vorbească despre valorile  satului, despre istoria locurilor, despre meşteşuguri transmise din tată în fiu şi evident să arate cele mai frumoase colţisoare de munte unde natura este absolut minunată şi înţelegerea noţiunii de rai pe pământ deplină.

În contextul pandemic ne permite descoperirea propriei ţări, motiv de bucurie şi de reflecţie pentru planurile individuale de vacanţă şi de ce nu de priorităţi naţionale de viitor.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă