Amenintarea eliminarii scutirii de impozit pe veniturile personalului care dezvolta software ramane in actualitatea acestui inceput de an. Dupa ce, in urma reactiilor puternice din partea comunitatii software si a asociatiilor din domeniu, se parea ca Ministerul de Finante renunta la aceasta initiativa, problema a fost mutata la Consiliul Concurentei, care a dat un aviz defavorabil pe motiv ca facilitatea este un ajutor de stat inacceptabil in aceasta forma.
Si aceasta in ciuda faptului ca impozitarea fortei de munca ramane unul din factorii majori ce determina capacitatea de dezvoltare, competitivitatea si atractivitatea pentru investitiile straine ale unui sector caracterizat, dupa cum se stie, prin ponderea mare a costurilor de personal in cheltuielile totale.
Intr-un nou studiu realizat de ANIS pe aceasta tema se arata ca in momentul initierii facilitatii respective pentru dezvoltatorii de software salariul net al angajatilor respectivi a crescut de la 57%-50% din brut (pentru salariile de 500 si 1.000 de dolari) la 80%, adica un plus de 150-300 de dolari.
Ponderea contributiilor s-a ridicat la 81%
Analiza evolutiilor din ultimii ani evidentiaza si faptul ca impozitarea cea mai puternica s-a facut si se face prin contributii si nu prin impozitul pe venit. Suma contributiilor angajatului si angajatorului a reprezentat tot timpul peste doua treimi din totalul “poverii” fiscale si aceasta pondere a crescut continuu. Pentru salariul de 500 dolari, ponderea contributiilor in totalul impozitarii era de 67% in 1999 si 74% in 2004, pentru ca in 2005 sa se ridice la 81%.
Comparatiile internationale arata ca nivelul contributiilor din Romania este nu numai cel mai inalt din tarile central-est europene, dar depaseste cu mult chiar valorile din unele state vest-europene cum ar fi Anglia, Germania sau Austria.
Cum pot creste veniturile
In aceste conditii, firmele de software au adoptat o serie de forme de evitare legala a fiscalitatii muncii, cea mai raspandita fiind plata salariilor prin microintreprinderi. O tentativa de cuantificare a fenomenului indica pentru perioada 2002-2004 un volum anual de 20-35 milioane de dolari al salariilor platite prin microintreprinderi, reprezentand un sfert din totalul veniturilor salariale reale ale sectorului.
Practic, 50-60% din profiturile sectorului au fost acumulate in microintreprinderi, care au raportat o profitabilitate medie de 3-4 ori mai ridicata decat la restul firmelor, explicabila prin practica mutarii salariilor. Prin aceasta metoda veniturile nete ale angajatilor implicati au crescut de doua ori la aceleasi costuri pentru firma si s-au evitat cel putin 30% din impozitele legate de personal ale sectorului.
Europa reduce nivelul impozitarii
Acum, tarile din estul Europei (dar si state vechi membre ale UE) s-au angajat, in ultimii ani, intr-o adevarata cursa pentru reducerea nivelului de impozitare. In acest context, scutirea de impozit pe veniturile programatorilor constituie, in continuare, un atu important al industriei software romanesti.
De altfel, in legislatia secundara emisa la noi de Consiliul Concurentei, exista regulamente pentru ajutoarele sectoriale permise (in transporturi, constructia de nave, industria miniera, siderurgia, constructia de autovehicule, fibre sintetice etc.). Este greu de inteles de ce sectoare de inalta tehnologie cum sunt industria de software si IT-ul, considerate de toata lumea ca avand o importanta strategica pentru dezvoltarea Romaniei, nu isi gasesc locul printre domeniile care pot fi stimulate prin ajutor de stat.
De aceea, in perioada imediat urmatoare este de asteptat ca asociatiile IT si ceilalti factori interesati (MCTI, Comisia TIC a Camerei Deputatilor etc.) sa continue eforturile pentru o reglementare corespunzatoare din acest punct de vedere, astfel incat facilitatea scutirii de impozit sa fie mentinuta atat in 2007, cat si in primii ani dupa aderare.
