Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Scăderea investițiilor și a producției agricole au împins România în recesiune

Taxa pe stâlp a speriat investitorii privați, iar statul a tăiat din buget capitolul investiții. Pe de altă parte, vremea capricioasă a redus producția agricolă. Paradoxal, prețurile practicate pe piață au scăzut, iar odată cu ele și încasările. Acestea sunt cauzele scăderii PIB-ului, conturate de specialiști.

Share

Mona Scărişoreanu 0 comentarii

Actualizat: 03.09.2014 - 22:01

 

Taxa pe stâlp a speriat investitorii privați, iar statul a tăiat din buget capitolul investiții. Pe de altă parte, vremea capricioasă a redus producția agricolă. Paradoxal, prețurile practicate pe piață au scăzut, iar odată cu ele și încasările. Acestea sunt cauzele scăderii PIB-ului, conturate de specialiști.

Eurostat ne-a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că am intrat în recesiune tehnică deoarece două trimestre consecutive am înregistrat o diminuare a PIB-ului. România a avut cea mai mare scădere din UE în trimestrul al doilea față de primul trimestru, respectiv 1%. INS arată acum care au fost cauzele: scăderea investițiilor nete în economie de 9%, dar și un impact negativ al agriculturii asupra creșterii economice.

“Trebuie să analizăm atent cifrele trimestriale. Astfel constatăm că adevărata cauză a intrării în recesiunea tehnică este scăderea investițiilor. Mă refer atât la cele publice, dar în special la cele private. Cauza este introducerea taxei pe construcțiile speciale. Aceasta a lovit puternic investițiile private și de aceea cred că va trebui să fie reconsiderată. Graba cu care această taxă a fost introdusă fără un studiu de impact a avut un impact negativ asupra mediului de afaceri. Datele INS arată clar că în trimestrul I investițiile private păreau să-și revină, însă în următorul trimestru au scăzut dramatic după ce în luna martie companiile au început să plătească taxa pe stâlp”, susține Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Acesta arată că cele mai multe companii plătesc sume mari față de capacitatea financiară, indicând Nuclearelectrica, care a trebuit să achite jumătate din profit pentru taxa pe stâlp.

Diminuarea investițiilor, cu accent pe cele publice, are un efect de domino în economia reală. Astfel, în condițiile în care în ultima perioadă s-au redus semnificativ atât investițiile private, cât și finanțarea de către stat a proiectelor de infrastructură, care implicau un număr considerabil de subcontractori, executanți și diverși furnizori, s-au creat premisele unui blocaj de plăți în lanț. „Creșterea numărului de bilete la ordin și cecuri refuzate la plată este cauzată de incapacitatea emitenților, în special din rândul firmelor mici și mijlocii, de a-și achita datoriile la termen, pe fondul unui lanț de întârzieri la plată sau neplata din partea clienților, a restrângerii accesului la creditul bancar și reducerii numărului de proiecte mari de investiții”, arată Elena Iacob, avocat colaborator coordonator Zamfirescu Racoți&Partners. 

Conform ultimelor date ale INS, investițiile nete în economie s-au cifrat la aproximativ 25,18 miliarde de lei prețuri curente în primul semestru al acestui an, în scădere cu 9,1% comparativ cu perioada similară din anul precedent, pe fondul reducerii investițiilor în lucrări de construcții noi și în utilaje și mijloace de transport, potrivit datelor provizorii referitoare la investițiile nete în economia națională în trimestrul II și semestrul I 2014.

Agricultura, pe minus

Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), explică de ce agricultura a încetinit economia românească: “Producția este mai mică decât anul trecut, iar piețele de achiziții sunt mai puține”. Acesta spune că producția a scăzut din cauza condițiilor climatice defavorabile, inundațiile afectând o mare parte din recoltă. “Ploile au diminuat cantitatea și calitatea grâului. Cu toate acestea, prețurile practicate pe piață au scăzut. De ce? Fiindcă traderii, care dețin monopol asupra achiziției de cereale, și vorbim numai despre multinaționale, profită că fermierul român este decapitalizat și are nevoie urgentă de bani. În plus, agricultorii nu au spații de depozitare și sunt obligați să-și vândă recolta direct de pe câmp, la prețul stabilit de trader”, susține Baciu.

Din datele Institutului Național de Statistică rezultă că agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o contribuție negativă la creșterea PIB ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...