Chiar daca unitatile mici, cu desfacere locala sau zonala, au mari probleme in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, fabricile de procesare a laptelui si a carnii reprezinta o excelenta oportunitate de investitii. De fapt, acestea reprezinta subramurile cele mai profitabile si in care s-au facut cele mai mari investitii din toata industria alimentara, spune presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara, Dragos Frumosu. Industria laptelui are o cifra de afaceri anuala de 800 milioane de euro, iar cea de procesare a carnii de 600 milioane, numai la nivelul primilor zece jucatori din piata.
Concentrare mare pe piata mezelurilor
Industria de procesare a carnii este concentrata, in majoritatea ei, de sapte firme: Angst, Cristim, Campofrio, Aldis, Diana, Medeus si Caroli. Cu toate ca, la nivelul intregii tari, numarul fabricilor de mezeluri este impresionant, de ordinul miilor, 20 de unitati acopera jumatate din necesarul pietei.
“Orice firma importanta din domeniu, dintre primii jucatori pe piata, are o cifra de afaceri anuala care variaza intre 30 si 70 milioane de euro”, spune Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC). Tinand cont de acest lucru, Minea estimeaza la 600 milioane de euro cifra de afaceri anuala a primilor zece procesatori de carne din Romania. In ceea ce priveste ritmul de crestere, presedintele ARC estimeaza ca acesta este alert, de circa 15% pe an.
In perspectiva integrarii europene, soarta fabricilor de dimensiuni mici pare a fi pecetluita, fiind amenintate de inchiderea definitiva, deoarece sansele sa se realizeze investitii care sa duca la respectarea normelor comunitare sunt extrem de reduse, spune Frumosu. “Oricum, celelalte fabrici au capacitatea de a prelua deficitul de productie”, a continuat liderul sindical.
Marea problema cu care se confrunta sectorul procesarii carnii este reprezentata de insuficienta materiei prime autohtone. Mai exact, este vorba de carnea de porc, care in proportie de peste 50% se asigura din import, piata romaneasca neputand asigura necesarul. Probleme apar si la nivelul abatoarelor, care trebuie sa indeplineasca norme stricte pentru a nu fi inchise in momentul aderarii. Totusi, firmele mari au facut investitii serioase si in acest domeniu.
Laptele hraneste concurenta
Si piata laptelui si a produselor lactate este concentrata in mainile catorva concerne mari, care au facut investitii serioase in retehnologizare. Este vorba de Friesland, care detine fabricile de la Satu Mare, Carei, Cluj-Napoca (Napolact) si Targu-Mures, Dorna, Campina (care detine Covalact), Albalact Alba Iulia (detinatoarea marcii “Fulga”) si Prodlacta Brasov. Consumul de lapte este si el in crestere de la an la an. Daca in 1999 in Romania se produceau 50,5 milioane de hectolitri, in 2004 cifra a ajuns la 55,44 milioane, iar in primele 11 luni din 2005 Ð la aproape 52,47 milioane de hectolitri.
Potrivit datelor furnizate de Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL), piata produselor industrializate din domeniu se ridica la peste 800 milioane de euro anual. La aceasta se adauga piata libera, care nu intra in circuitul fabricilor de procesare si care este dubla ca valoare, spune Valeriu Steriu, presedintele APRIL. Industria romaneasca a laptelui situeaza tara noastra intre primele trei state europene din punctul de vedere al ritmului de crestere a cifrei de afaceri, procentul fiind de aproximativ 5% anual. In ultimii sase ani, in industrializarea laptelui in Romania s-au investit peste 300 milioane de euro, a mai spus Steriu.
Procesarea laptelui este un alt sector care, la nivelul micilor producatori, are serioase probleme cu integrarea. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, in momentul de fata, din totalul de 470 de unitati din domeniu in intreaga tara, numai 41 indeplinesc cerintele UE. Alte 126 se vor conforma acestor cerinte la data de 1 ianuarie 2007, in timp ce 24 se afla in tranzitie. Celelalte 279 de fabrici nu au nici o sansa de a corespunde normelor si vor fi inchise in mai putin de un an. Trebuie remarcat faptul ca, in general, unitatile mari au facut investitii pentru retehnologizare. Astfel, din 41 de fabrici conforme cu normele UE, 35 au o productie anuala de peste doua milioane de hectolitri.
La nivelul Ministerului Agriculturii exista mai multe programe in derulare pentru imbunatatirea calitatii si competitivitatii produselor lactate. Alaturi de programul SAPARD sau de programele proprii de sprijin ale ministerului, exista si doua proiecte, unul romano-german si unul romano-olandez, in acest sens.
Alaturi de problemele propriu-zise ale fabricilor de procesare a laptelui, cea mai spinoasa chestiune ramane insa modul de colectare a materiei prime. “Fara o asociere a fermierilor si realizarea de investitii in dotarea cu mulgatoare mecanice nu se poate face nimic”, spune Dragos Frumosu.
Industria berii, dominata de multinationale
Industria berii este subramura care a atras cele mai multe societati multinationale. Practic, piata este dominata de patru mari jucatori: Brau Union (fabricile de la Miercurea Ciuc, Hateg, Craiova si Constanta), Interbrew (Blaj, Ploiesti si Baia Mare), Compania Romana de Bere (detinuta de sud-africanii de la SAB, cu fabricile de la Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov si Buzau) si Tuborg (Bucuresti).
Multinationalele au dus o politica de extindere, prin achizitionarea producatorilor independenti. Numarul acestora din urma s-a subtiat simtitor, cei mai semnificativi fiind in prezent Martens Galati, Robema Rosiori de Vede, Bere Suceava si Bere Azuga. Singura companie autohtona care a reusit sa patrunda puternic pe piata berii in ultimii ani este European Drinks, care a acaparat un segment semnificativ de consumatori.
