Orice intersectie din marile orase care se respecta nu scapa de o emblema cat se poate de nefericita: stalpii de pe margine care stau sa cada peste masini sau trecatori, sub padurea de cabluri aeriene de telefonie, televiziune sau internet. Din pacate, acestea sunt doar locurile care sar in ochi, pentru ca orice stalp de pe orice strada arata la fel de jalnic.
Cablistii nu sunt prea ingrjorati de look-ul prea sarmos al localitatilor noastre, ba sunt chiar in plin proces de reclamatii pentru ca nici RomTelecom, nici Electrica nu le mai dau voie sa le foloseasca stalpii. In aceste conditii, Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a anuntat ca pregateste o lege prin care sa reglementeze accesul la infrastructura, dar ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei, Zsolt Nagy, spunea la sfarsitul anului trecut ca intocmirea unei legislatii care sa dea solutii la aceasta problema este o actiune de durata, ce se va intinde pe parcursul a mai multi ani de aici inainte.
Electrica, adevaratul monopolist
Cele mai multe semnale despre conflictul ce s-a nascut intre proprietarii de stalpi – Electrica, RomTelecom, regii de transport urban – si cei care ravnesc sa-i impadureasca cu fire de toate culorile si dimensiunile au fost date de anul trecut, insa situatia nu s-a schimbat prea mult nici in momentul de fata.
RomTelecom nu si-a schimbat pozitia si confirma ca, din motive tehnice, nu mai doreste sa incheie contracte sau sa le prelungeasca pe cele existente. Insa, desi este primul aratat cu degetul de ceilalti competitori suparati, operatorul de telefonie fixa nu detine decat maxim 4% din staplii ravniti la nivel national. Concret, RomTelecom inchiriaza de la Electrica 1,5 milioane de stalpi, iar la randul sau inchiriaza altor companii circa 22.000 de stalpi. “Noi avem o mare retea subterana de cabluri, mai ales in Capitala, a aratat Dan Pazara, directorul de Relatii Externe al RomTelecom. Problema a fost creata in mod artificial de concurenta, care a preferat sa ne arate cu degetul decat sa investeasca bani in ingroparea cablurilor, pentru asigurarea calitatii transmisiilor”.
Deci adevaratul monopolist in aceasta ecuatie este Electrica, urmata, la mare distanta, de regiile de transport urban.
Concurs de catarare ilegala
Problema este ca legea nu permite constructia unor retele de stalpi in paralel. Furnizorii de servicii prin cablu au apelat la Consiliul Concurentei, plangandu-se de monopol, care impiedica accesul liber la serviciile de comunicatii. Insa pana in prezent aceasta institutie nu a anuntat deschiderea vreunei anchete.
Asa ca fiecare cablist trebuie sa se descurce cum poate, de multe ori el urcandu-si pur si simplu “sarmele” pe orice par mai inalt si mai drept care ii iese in cale, fara a tine cont daca acesta are sau nu proprietar. “In asteptarea finalizarii contractelor ale caror termene nu au ajuns la scadenta, derulam un amplu proces de identificare si debransare a cablurilor instalate ilegal”, a mai declarat Dan Pazara, dezvaluind astfel aceasta tendinta.
Cei mari si-au ingropat cablurile
Providerii seriosi privesc insa cu amuzament la cei care se chinuiesc sa gaseasca locuri bune de catarat. “Noi nu ne-am plans niciodata ca am avea vreun conflict cu RomTelecom sau cu altcineva, pe aceasta tema. Am intuit din timp ca va veni aceasta vreme si am investit in procesul de cablare subterana, a declarat Ionut Tarcea, director de marketing al grupului RCS&RDS. De altfel, acest capitol a constituit o parte importanta a strategiei noastre de investitii”.
Un nou orizont
Pentru cei din Capitala se deschide insa un nou orizont: proiectul municipalitatii de a construi reteaua subterana NetCity. “Nimeni nu doreste sa vada aceste cabluri intinse pe stalpi, dar deocamdata nu putem exista fara ele daca vrem sa avem acces la comunicatiile de tot felul. Probabil ca ar fi trebuit sa ne gandim din vreme la construirea unor retele subterane”, a spus Gheorghe Serban, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor (ANISP). Acesta a apreciat initiativa municipalitatii ca fiind o alternativa viabila, dar care vine cu mare intarziere. “Initial, Primaria a dat o hotarare prin care a interzis intinderea de cabluri de comunicatii aeriene, cel putin in zona centrala. Proiectul NetCity a venit ceva mai tarziu. Corect ar fi fost sa se interzica instalarea unor cabluri aeriene abia cand ar fi existat o alternativa viabila la acestea. Potrivit deciziei Consiliului General al Capitalei, reteaua subterana de fibra optica va fi finalizata abia in patru ani”, a mai spus Serban.
Abia peste patru ani fibra optica ingropata
Inlocuirea cablurilor aeriene de telefonie, televiziune si internet cu o retea subterana de fibra optica se va finaliza abia in jur de 2010. Intregul proiect va costa cel putin 163 milioane de euro si, potrivit prevederilor unor hotarari ale Consiliului General al Capitalei, se va derula in doua etape. Proiectul urmeaza sa se realizeze in parteneriat public-privat. Prima etapa este evaluata la circa 88 milioane de euro, lungimea retelei magistrale care urmeaza sa se construiasca fiind de 92 kilometri. Pe aceasta retea vor exista noua noduri cu facilitati pentru gazduirea de echipamente active de retea. Reteaua de distributie construita in prima etapa va totaliza alti 452 km, cu noduri de distributie conectate fiecare la cate doua noduri centrale.
Fiecare nod va avea intre 5.000 si 8.000 de utilizatori. Reteaua va fi realizata exclusiv pe sub trotuare si spatii verzi, la o adancime de 80 centimetri. Urmatoarea etapa, demarata in cursul lui 2008, va costa alte 75 milioane de euro, reteaua de distributie urmand sa fie de aproximativ 720 kilometri. Consilierii municipali din Bucuresti au mai stabilit ca pana la realizarea retelei metropolitane de telecomunicatii pot fi eliberate autorizatii de construire numai pentru retelele de telecomunicatii amplasate subteran cu acordul primarului general. Daca traseul acestor retele coincide cu traseul retelei metropolitane de telecomunicatii Ð NetCity, proprietarii retelelor au obligatia sa le includa imediat in canalizatia metropolitana.
