Mugurii unei noi crize răsar în băncile românești

Volumul creditelor acordate de băncile din România crește lunar în ritm de două cifre, în timp ce acționarii băncilor continuă să își retragă banii din țară. Pare începutul unui nou boom al creditului, finanțat de această dată cu banii din depozitele românilor.

Share

Denisa Marin 0 comentarii

Actualizat: 11.08.2015 - 21:00

Volumul creditelor acordate de băncile din România crește lunar în ritm de două cifre, în timp ce acționarii băncilor continuă să își retragă banii din țară. Pare începutul unui nou boom al creditului, finanțat de această dată cu banii din depozitele românilor.

Creşterea creditării cu peste 10% trebuie să dea un semnal de alarmă, pentru că managementul unui succes este mult mai greu decât managementul unei crize, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. 

„Creditul a plecat în sfârşit la drum şi nu suntem lipsiţi de curaj când spunem că a început să crească prea repede. Nu e lipsă de curaj, ci este chiar curaj să spui din timp „Atenţie!”. Creditul în lei se duce din nou către ipotecar, este bine că este în lei, dar orice creştere de două cifre trebuie să ne dea semnale de alarmă, nu să ne îmbete cu apă rece”, a declarat joi guvernatorul în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.  El a menţionat că, în prezent, creşterea nu este prea rapidă, dar tinde să fie. „Avertismentul face parte din această abordare, care nu este curajoasă şi nici prudentă, este normală pentru maniera în care se discută în Europa, mai ales după criza financiară, să te uiţi cu atenţie la perioada de succes să nu se dezvolte acolo sâmburele vreunei furtuni. Din experienţa personală, vă mai spun că managementul unui succes este mult mai greu decât managementul unei crize, cu toate că pare de-a-ndoaselea. Nu este uşor să administrezi o perioadă de succes, să nu intri în iluzii, să nu te ameţeşti, să-ţi păstrezi capul, echilibrul”, a subliniat guvernatorul BNR.

Baza pe leu

Şeful BNR s-a referit exclusiv la creditul în lei, care, în mare măsură, este un lucru bun, având în vedere schimbarea expunerii băncilor de pe valute pe lei. „Nu numai că nu negăm, ci încurajăm acest lucru, dar uitându-ne la viteză, care a depăşit 10%, sunt ceva cifre... Peste 10% te face să îţi ciuleşti urechile...”, a explicat guvernatorul.

În opinia sa, o bună parte din această creştere vine din programul Prima Casă, care are şi părţi bune, dar trebuie urmărit cu atenţie. Mugur Isărescu a promis o analiză detaliată pe creditele ipotecare în toamnă.

Răspunzând la o întrebare cu privire la faptul că mai multe IFN-uri şi chiar două bănci din sistem au reluat „creditul cu buletinul”, guvernatorul BNR a menţionat faptul că nu are o părere bună despre acest lucru. „Părerea mea nu este bună, dar să vedem ce se va în-tâm-pla... -s-au şi înmulţit (IFN-urile - n.r.). În general, cred că băncile trebuie să recupereze o bună parte din terenul pierdut şi să îşi arate onorabilitatea. O bancă trebuie să fie onorabilă, să inspire încredere, şi pentru asta trebuie să se uite la toate, inclusiv, şi reiau un mesaj mai vechi, să aibă grijă de clienţi. O să ajungă, dacă nu dovedesc onorabilitate, să îşi caute clienţi că... din ce să trăiască. Deci despre -aceste IFN nu am o impresie foarte bună”, a mai spus guvernatorul BNR.

În opinia sa, trebuie realizat un studiu sociologic, pentru ce se vedea cum de anumiţi clienţi ajung să ia astfel de împrumuturi. „Sunt debitori şi debitori. Ar trebui ca media să ajute la această înţelegere. Ideea că oamenii nu îşi mai pot plăti creditele, ştiţi că nu e adevărată? Unii, într-adevăr nu pot, sunt într-o situaţie grea. Unii nu vor... şi ce facem: îi băgăm pe toţi la grămadă?”, a subliniat Mugur Isărescu.

În privinţa instituţiei medierii, şeful BNR a spus că susţine un astfel de demers, dar trebuie definită forma. „Să vedem ce formă îi dăm. De aici încolo nu mai avem consens nici între noi... să treacă căldura şi mai vedem...”, a încheiat guvernatorul BNR.

Acționarii străini retrag bani din România

În perioada de cinci ani de la începutul crizei financiare şi până la finele lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare străine către subsidiarele lor din România au scăzut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde euro la finele lui 2008 la doar 13 miliarde de euro în iunie 2014. Până la finele lui 2014, nevoia de finanţare a fost acoperită însă de o creştere importantă a resurselor atrase pe plan local, adică economii ale populaţiei şi ale firmelor din România. La acest capitol, creşterea este similară cu scăderea înregistrată de finanţările de la grupurile-mamă. Astfel, valoarea pasivelor interne ale băncilor a urcat, din 2008 până la finele anului trecut, cu exact 9,1 miliarde de euro, adică de la 47,5 miliarde la 56,6 miliarde de euro.

Deficit

Pe de altă parte, resursele atrase de bănci de pe piaţa locală nu mai reuşesc să acopere tăierea liniilor de credit din exterior. În 2014, valoarea depozitelor atrase a crescut cu doar 7,3%. Nivelul foarte scăzut al dobânzilor nu mai este suficient de atrăgător pentru clienţi, iar această tendinţă a continuat să se observe şi în 2015. În fiecare lună din acest an, depozitele firmelor şi ale populaţiei au scăzut faţă de luna precedentă. Ultimele date ale BNR arată că, în luna mai, scăderea a fost de 0,2% faţă de luna aprilie, iar perspectivele nu sunt de creştere.

De altfel, activitatea băncilor din România s-a redus continuu. Nu doar depozitele au scăzut, ci şi creditele, activitatea care ar trebui să fie sufletul băncilor şi principala sursă de venit. Faţă de iunie 2014, soldul creditelor a scăzut cu 2%. Când vine vorba despre creditele nou-acordate, nivelul acestora a ajuns la sub o treime din nivelul de acum şase ani.

Ieşiri calculate

Din 2010 până la finele anului trecut, băncile din Austria au menţinut o cadenţă clară în ceea ce priveşte diminuarea expunerii pe ţara noastră. Expunerea a scăzut cu  două miliarde de euro în fiecare an, iar acest lucru se poate datora şi acordurilor de la Viena, menite să evite retragerea bruscă a unor sume importante. În ciuda declaraţiilor optimiste care vin de la Viena, România şi Europa emergentă în general par o problemă pentru sistemul financiar austriac sau cel puţin aşa interpretează agenţiile de rating. În aceste condiţii, având în vedere şi scăderea profitabilităţii, contractarea prezenţei austriece în ţara noastră va continua, cel mai probabil.

„Provocările vor fi mai mari pentru cele mai mari trei bănci austriece, Erste, Raiffeisen şi UniCredit, care cuprind 48% din activele consolidate ale sistemului, din cauza expunerii pe ţări din CEE în care declinul economic ar putea reveni“, indică un raport al Moody‘s. „Deteriorarea mediului economic din ţări precum România, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia poate conduce la continuarea deteriorării calităţii activelor“, continuă economiştii agenţiei de rating. În privinţa „calităţii activelor“‚ ţara noastră stă cel mai prost din Europa. Cea mai mare bancă locală, deţinută de austriecii de la Erste, are o pondere a creditelor neperformante care urcă spre 30%, în timp ce media pe sistem a sărit deja de 20%.

Grecii au mari probleme

Oficial, dintre cele patru  bănci elene din sistemul bancar, doar una este de vânzare, Piraeus. Neoficial însă, Banca Românească (National Bank of Greece), Bancpost (EFG Eurobank) şi Alpha Bank ar fi oricând de vânzare, cu condiţia să aibă şi cumpărător. Că este aşa ne arată şi condiţiile impuse de creditorii statului grec. Printre acestea se numără şi vânzarea subsidiarelor din Europa de Est ale celor patru mari grupuri bancare. De altfel, grecii au mai încercat o fuziune între EFG Eurobank şi National Bank of Greece, însă fără succes. La nivel de negociere a rămas şi posibila fuziune între EFG şi Alpha Bank. Rămase fără susţinere de la băncile-mamă, fiicelor din România nu le rămâne decât să încerce să supravieţuiască din resursele interne. În aceste condiţii, Banca Naţională a României ajunge să îndeplinească rolul abandonat de băncile-mamă, atunci când instituţiile de credit greceşti nu reuşesc să se finanţeze exclusiv din resursele atrase de pe piaţa liberă.

Anul trecut, trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România, National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank, nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea unui capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers. În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers, cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.

Bani la secret

Banca Naţională a României mai are însă o posibilitate de a interveni pentru salvarea băncilor greceşti. Aceasta este banca-punte, instituţie înfiinţată prin lege care are posibilitatea de a prelua activele băncilor despre care se consideră că sunt în dificultate. Odată cu activele însă, banca-punte, coordonată de BNR, va prelua şi conducerea şi administrarea instituţiei de credit pe o perioadă de cel mult doi ani, timp în care ar trebui să îi găsească un cumpărător. Acest demers, pe care BNR îl consideră o plasă de salvare, ar echivala cu naţionalizarea băncilor. Tocmai acest lucru încearcă să îl evite Banca Centrală Europeană, care, potrivit -Financial Times, a pus la dispoziţia BNR linii de finanţare -secrete, destinate exclusiv băncilor elene.

“Dacă aceste active (n.r. – ale băncilor elene) ar fi trecute sub controlul băncilor centrale na-ţionale, băncile-mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen. Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei”, notează FT. Poziţia BCE este surprinzătoare în condiţiile în care Banca Naţională prezintă o eventuală preluare a activelor băncilor greceşti, tocmai ca o variantă bună, deşi de ultimă instanţă.  

Citește totul despre:

Comentarii