Uniunea bancară europeană va oferi mai multe oportunităţi şi o mai mare siguranţă a cadrului de reglementare pentru fuziuni şi achiziţii. În paralel, investitorii chinezi, cei mai activi în acest moment din punct de vedere al dezvoltării în afara graniţelor, îşi arată deja interesul pentru sistemul financiar european.
Banca Centrală Europeană urmează să îşi asume atribuţiile de supraveghere bancară în luna noiembrie 2014, când va deveni operaţional mecanismul unic de supraveghere bancară (SSM), după ce în prealabil va examina bilanţurile celor mai mari 124 de bănci din zona euro. Într-o conferinţă organizată la Dublin de Institutul de Afaceri Europene şi Internaţionale, Vitor Constancio a apreciat că SSM va fi în măsură să uşureze preluarea băncilor cu probleme de către cele sănătoase, un rol similar cu cel jucat de Fondul de garantare a depozitelor bancare din SUA (FDIC) după criza financiară.
„Profitabilitatea slabă şi capacităţile în exces din sectorul bancar european sugerează că pot fi obţinute câştiguri de eficienţă. Nu aş fi surprins dacă SSM ar deschide o perioadă de restructurare în sectorul bancar european’, a declarat Vitor Constancio, vicepreşedinte al BCE. Acesta a adăugat că din cele aproximativ 500 de bănci soluţionate de FDIC după 2008 ‘aproximativ 450 au fost soluţionate prin tranzacţii de tip ‘Purchase and Assumption’, adică prin vânzarea unor părţi dintr-o bancă către alte bănci“.
Nevoie de încredere
Vicepreşedintele BCE a mai spus că o provocare crucială pentru sistemul unic de supraveghere va fi să restabilească încrederea investitorilor în sectorul bancar european prin creşterea transparenţei şi prin eliminarea eterogenităţii cu privire la modul în care băncile calculează riscurile. În plus, BCE va promova un tratament mai standardizat al creditelor neperformante, urmând ca în luna ianuarie să adopte o versiune mai simplificată pentru definirea creditelor neperformante. Constancio a mai spus că se aşteaptă la o creştere a importanţei pieţelor de capital ca mijloc de finanţare a economiei europene dar cu toate acestea nu crede că zona euro trebuie să imite modelul american al unei dependenţe mari de pieţele de capital.
„Un mix de finanţare echilibrat este cea mai bună soluţie pentru stabilitatea financiară. Trebuie să avem bănci profitabile, viabile şi stabile în zona euro“, a spus vicepreşedintele BCE. Mecanismul unic de supraveghere bancară va fluidiza supervizarea bancară în blocul comunitar prin aplicarea aceloraşi reguli celor aproximativ 6.000 de bănci din zona euro, ceea ce va îngreuna încercările autorităţilor naţionale de a-şi proteja campionii naţionali.
Vin chinezii
Investitorii chinezi vor să achiziţioneze o participaţie într-una din băncile din Marea Britanie concentrate pe operaţiunile interne şi au angajat avocaţii de la firma londoneză Norton Rose Fulbright pentru a examina opţiunile de a se extinde pe piaţa britanică, au declarat surse pentru CNBC. Prima opţiune a investitorilor chinezi a fost Co-operative Bank, dar recentele dificultăţi cu care se confruntă banca i-au speriat pe oamenii de afaceri. De asemenea, chinezii sunt interesaţi de achiziţionarea unei participaţii în băncile Clydesdale şi Yorkshire, în prezent deţinute de National Australia Bank Group.
Una dintre opţiuni ar fi ca Industrial and Commercial Bank of China (ICBC) să achiziţioneze o participaţie sau chiar o bancă britanică întreagă care se confruntă cu probleme financiare, posibil RBS. Orice acord în acest sector nu va fi gata la timp pentru vizita premierului David Cameron în China, care a început luni, dar ar putea fi anunţat la începutul anului viitor, a declarat una din surse.
Întâlniri la nivel înalt
David Cameron a avut primele convorbiri oficiale luni cu premierul chinez Li Keqiang, cu care a discutat despre problemele apărute între Londra şi Beijing după întrevederea din mai 2012 între şeful guvernului britanic şi liderul spiritual tibetan în exil, Dalai Lama. David Cameron este însoţit în această vizită „de cea mai mare delegaţie comercială britanică aflată vreodată în China“ în timpul unei singure deplasări, a anunţat Ambasada Marii Britanii la Beijing.
Guvernul britanic încă deţine 82% din RBS şi 32,7% din Lloyds. Anul acesta, Executivul a vândut o parte din acţiunile deţinute la Lloyds, pentru un profit de 99,6 milioane de dolari. Dar preţul acţiunilor RBS a scăzut cu aproximativ 9% luna trecută, după ce banca a anunţat că va crea o bancă de rebuturi. Guvernul Marii Britanii a cheltuit peste 66 miliarde de lire sterline (106 miliarde de dolari) pentru a salva Royal Bank of Scotland Group Plc şi Lloyds Banking Group Plc în timpul crizei financiare din 2008.
„Când aceste participaţii sunt vândute, responsabilitatea noastră este să obţinem cel mai bun preţ pentru ele’, a declarat pentru CNBC o sursă britanică. Discuţiile privind intenţiile investitorilor de a achiziţiona participaţii în bănci britanice vin după ce China a anunţat că va acorda investitorilor din Londra dreptul de a achiziţiona acţiuni, obligaţiuni şi instrumente de pe piaţa financiară chineză în valoare de până la 80 miliarde de yuani (8,2 miliarde de lire sterline), sprijinind eforturile capitalei Marii Britanii de a deveni cel mai important centru de tranzacţionare a yuanului, după Hong Kong. Acordul, anunţat în octombrie într-o declaraţie comună a autorităţilor din China şi Marea Britanie, face parte din programul de investiţii pe pieţele străine (RQFII). Este pentru prima dată când planul RQFII este extins în afara Hong Kong-ului, pentru a da investitorilor mai multe posibilităţi de a investi yuani şi a deţine moneda – deoarece autorităţile de la Beijing vor ca, într-o zi, yuanul chinezesc să devină una dintre cele mai tranzacţionate valute pe piaţa mondială.
Negocieri avansate
În schimbul planului RQFII, autorităţile din Marea Britanie au început negocierile pentru a permite băncilor din China să-şi înfiinţeze subsidiare în Regatul Unit, reducând din cerinţele autorităţilor de reglementare impuse pentru extinderea instituţiilor financiare pe teritoriul britanic.
Conform acordului, Londra şi Beijingul vor permite yuanului să fie tranzacţionat direct faţă de lira sterlină, ocolind dolarul şi reducând semnificativ costurile de tranzacţionare. Multe state, cum ar fi Singapore, Germania, Taiwan şi Kenya, se luptă pentru a primi aprobarea autorităţilor de la Beijing în vederea tranzacţionării yuanului în afara Chinei.
Demarat în 2012 ca un stimulent pentru a încuraja investitorii să deţină yuani, programul de investiţii pe pieţele străine (RQFII) are acum o cotă globală de 350 de miliarde de yuani, din care sunt utilizate 134 miliarde yuani.
Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a anunţat recent că va demara discuţii între principalele bănci chinezeşti şi Autoritatea britanică de Supervizare Bancară (PRA) pentru a permite instituţiilor asiatice să-şi înfiinţeze subsidiare în Marea Britanie, atenuând reglementările impuse după criza financiară globală. George Osborne, care a efectuat în noiembrie o vizită importantă în China, va anula unele bariere legislative în favoarea băncilor chineze, pentru a întări poziţia Londrei drept centrul global pentru moneda Chinei, yuanul.
În iunie, Banca Angliei (BoE) a fost prima dintre băncile centrale europene care a stabilit un acord privind furnizarea de valută cu China. Conform acordului, BoE va obţine lichidităţi de 200 miliarde de yuani (57 miliarde dolari), iar PBOC va putea accesa 20 miliarde de lire sterline (32 miliarde dolari). China are deja acorduri similare cu Australia, Coreea de Sud şi Malaezia.
