Firmele Vinci şi Aktor, care au semnat un contract de concesiune pentru această autostradă cu statul român cu numai trei luni în urmă, au rupt zilele trecute înţelegerea, informează surse oficiale ale Ministerului Transporturilor (MT) şi ale Companiei Naţionale de Autostrăzi din România (CNADNR).
Este a doua oară când o înţelegere cu firma franceză Vinci pentru construirea unui tronson al Autostrăzii Ploieşti-Braşov este ruptă, prima dată o astfel de reziliere având loc în 2005. „Decizia este irevocabilă, iar cauza este că firmele Vinci-Aktor au dorit modificarea esenţială a termenilor contractului pentru a primi finanţare de la bănci”, ne-a declarat un oficial din cadrul proiectului, care a solicitat anonimatul. Dorina Tiron, director general al CNADNR, a confirmat ieri rezilierea contractului pentru prima autostradă în concesiune din România. Orice parte are posibilitatea (folosită acum) de a denunţa contractul în termen de 90 de zile de la semnare, fără a plăti daune celeilalte părţi.
Vinci şi Transporturile s-au jucat de-a oferta
„Au venit (după semnarea contractului în ianuarie) cu alte termene de finalizare, intermediare şi finale, un alt termen pentru închiderea financiară, vroiau să modifice plăţile de disponibilitate (plăţi anuale cuvenite concesionarului pe durata celor 26 de ani ai concesiunii), să le adauge clauze care nu erau bătute în cuie. Un soi de contract cu Bechtel, totul se modifica”, povesteşte oficialul menţionat din cadrul proiectului. Potrivit acestuia, dincolo de faptul că partea română ar fi plătit mult mai mult concesionarului Vinci-Aktor decât era trecut în oferta sa, lucrările ar fi urmat să înceapă şi mai târziu, adică undeva prin 2012, faţă de 2011 în varianta iniţială. La recomandarea bancherilor de la BEI şi BERD, care urmau să asigure peste jumătate din finanţarea necesară, Vinci-Aktor au venit cu alte condiţii care au fost respinse de partea română. „Un răspuns negativ a fost trimis celor două firme”, ne-a declarat oficialul indicat. Potrivit acestuia, un factor important a fost şi teama oficialilor CNADNR şi ai Ministerului Transporturilor faţă de o posibilă anchetă a DNA dacă ar fi acceptat schimbările radicale faţă de oferta câştigătoare propuse de Vinci-Aktor.
Contract de 4 miliarde euro acordat pe vorbe
O posibilă explicaţie a rezilierii este amatorismul organizatorilor licitaţiei. În cazul celor mai banale licitaţii, CNADNR cere participanţilor să dovedească cu documente cu putere contractuală că deţin utilajele şi sursele necesare. În situaţia de faţă, Vinci, Aktor, MT şi CNADNR au procedat ca orice amator care trece pe lângă o bancă, intră de curiozitate să vadă în ce condiţii poate obţine un credit, este ameţit de vânzătorii de credite cu nişte cifre, pleacă bucuros acasă, după care, atunci când se întoarce la bancă să ia banii, i se pun sub nas adevăratele cifre. Partea financiară a oferetei Vinci-Aktor nu s-a bazat pe angajamente ferme ale bancherilor de la BERD şi BEI. „Bancherii nu au dat o ofertă fermă de finanţare anterior licitaţiei deoarece nu exista nici un angajament semnat al statului român faţă de Vinci-Aktor”, scuză situaţia oficialul MT. Ceilalţi participanţi la licitaţie nu au procedat însă la fel. Asocierea Strabag-Eurovia, care a pierdut contractul în detrimentul Vinci-Aktor, s-a prezentat la licitaţie de mână cu reprezentanţii Deutsche Bank, care ar fi urmat să împrumute banii dacă austro-românii ar fi câştigat, spune un oficial al acestui consorţiu.
Rezilierea contractului ameţeşte strategii de la Transporturi în ceea ce priveşte construirea unei legături rutiere importante între centrul şi vestul ţării, pe strategii care oricum se schimbau în funcţie de credinţele fiecărui nou ministru. „Proiectul Comarnic-Braşov nu se ştie când va fi reluat. Deoarece există un contract reziliat, altul nu poate fi semnat cu asocierea de pe locul 2, fiind necesară reluarea licitaţiei”, afirmă un oficial al MT. Atenţia se va îndrepta în viitor spre Autostrada Piteşti-Sibiu, care are şanse să primească bani europeni (fiind pe coridorul IV de transport paneuropean), adaugă acesta. Ministrul Radu Berceanu spunea însă, în urmă cu un an, despre aceasta că va fi făcută în concesiune, şi nu cu bani europeni. În lipsa Autostrăzii Comarnic-Braşov România, va fi în lucru o a doua autostradă, lungă de 40 de kilometri, după Câmpia Turzii-Gilău, anume cea dintre Bucureşti şi Ploieşti .
A doua înţelegere ruptă cu Vinci
Contractul de concesiune presupunea construirea autostrăzii într-un termen de patru ani începând de anul viitor, valoarea lucrărilor fiind de 1,5 miliarde euro. Pe parcursul a 26 de ani de operare a autostrăzii, firmele Vinci-Aktor urmau să încaseze, în medie, 180 milioane euro pe an, reprezentând acoperirea diferenţei dintre veniturile celor două firme obţinute din taxa de autostradă şi costurile suportate de acestea cu întreţinerea şi repararea autostrăzii. O înţelegere, tot cu firma Vinci, pentru construirea autostrăzii a mai existat şi în 2004, care însă a fost reziliată o dată cu sosirea la guvernare a echipei PDL-PNL. Tronsonul Comarnic-Braşov are o lungime de 58 km şi ar fi urmat să constituie o variantă comodă la aglomeratul DN 1. În perioadele de vârf, traficul pe acesta atinge 60.000 de vehicule pe zi, în condiţiile în care un trafic de 15.000 de vehicule este suficient pentru a justifica economic realizarea unei autostrăzi.
