Discutiile care apar in tara in jurul unor masuri introduse de noul Cod fiscal arata clar ca nu se cunoaste foarte bine faptul ca unele dintre ele au fost introduse, fiind decizii care s-au luat la Bruxelles – in contextul cedarii de suveranitate -, spre deosebire de altele, care pot fi lasate la latitudinea fiecarui stat membru.
Potrivit precizarilor facute de Leonard Orban, secretar de stat la Ministerul Integrarii Europene, in mod clasic, impozitarea directa este o chestiune de decizie nationala, in timp ce impozitarea indirecta, TVA si accizele sunt chestiuni in care decizia se ia la Bruxelles.
TVA zero, neaplicabila in UE
Exista diferente importante in statele membre privind nivelul TVA. Legislatia comunitara precizeaza ca fiecare stat membru poate sa adopte un nivel al TVA, dar care sa nu fie mai mic de 15 la suta si, in plus, admite cote reduse de TVA, dar nu mai mult de doua si nu mai jos de 5 la suta, precizeaza oficialul roman. Aceasta este o prevedere obligatorie a acquis-ului comunitar si este obligatoriu de aplicat in tara. Deci, ideea unei TVA zero, sustinuta de unii, cade, pentru ca nu e aplicabila in Uniunea Europeana.
Impozitarea directa, o chestiune de decizie nationala
Nici aici libertatea nu este totala, iar marja de manevra a fiecarui stat membru este relativ mica. Hotararile privind nivelurile de taxe care ar putea distorsiona anumite principii fundamentale ale Tratatului Uniunii Europene trebuie evitate, subliniaza Leonard Orban. Intre acestea, in special libera circulatie a marfurilor si serviciilor. La impozitarea directa exista asa-numitul “acquis soft” sau Codul de conduita pentru taxarea afacerilor, care limiteaza, de asemenea, marja de manevra a fiecarui stat membru. De aceea, o masura care poate fi considerata ca fiind daunatoare principiilor pietei interne ale Uniunii Europene poate fi eliminata, insa intr-un interval mult mai mare. Procedurile pot dura cativa ani. Dar si in cazul acestor masuri – care in total sunt sapte – doar doua sunt considerate intr-adevar daunatoare Uniunii Europene, dintre care in cazul uneia Romania a obtinut o perioada de tranzitie. Ea este cuprinsa in capitolul concurenta si se refera la sistemul de impozitare aferent zonelor libere, pentru care s-a obtinut o perioada de tranzitie pana in 2011. Acest sistem de impozitare care permite scutirea de taxe poate fi aplicat din 2011, dar cu respectarea ajutorului de stat.
Capitolul de impozitare, singurul redeschis
Dupa ce in 2003 au fost finalizate negocierile de aderare, ulterior, in 2004, au aparut doua noi directive europene, care au introdus un nivel de accizare pentru produsele energetice, precizeaza Orban. Partea romana – dupa o evaluare foarte detaliata a celor doua directive – a fost nevoita sa solicite redeschiderea negocierilor, astfel incat sa se obtina si o perioada de tranzitie pe aceste produse extrem de importante. Si, de unde initial, in 2003, existase doar o singura perioada de tranzitie care se referea la nivelul accizelor la tigari, ulterior s-au obtinut celelalte perioade de tranzitie, care acopera acquis-ul adoptat dupa finalizarea negocierilor de aderare. Aceste perioade de tranzitie, care merg chiar pana in 2011, sunt pentru benzina fara plumb, motorina folosita drept carburant, gazul natural, pacura si pentru electricitate. “A fost nevoie de prelungiri ale momentului in care se ajunge la nivelul minim de accizare cerut de prevederile comunitare, tocmai pentru a nu fi pentru noi o presiune suplimentara la produsele importante, care are si efecte sociale. A existat o anumita exceptie, si anume accizarea produselor din alcool care sunt realizate in gospodarii. De la 1 ianuarie 2007, orice produs din alcool va fi accizat, in limita a 50 litri de alcool pur, ceea ce reprezinta jumatate din acciza acquis-ului comunitar. Ne-am angajat sa interzicem complet productia de bauturi spirtoase in gospodarii, altele decat cele care sunt autorizate si care respecta prevederile comunitare, precizeaza secretarul de stat Leonard Orban.
Cu ochii spre Bruxelles!
In momentul de fata sunt foarte multe lucruri care se discuta la Bruxelles, unde Romania are statut de observator. Expertii de la Minis-terul Finantelor, dar si de la alte institutii participa la aceste reuniuni. “Urmarim si incercam sa influentam, intr-o oarecare masura, deciziile cu impact extrem de mare asupra Romaniei, dar si asupra statelor membre”, spune Orban. “Sunt chestiuni de maxima importanta. In timpul presedintiei austriece au fost facute cateva progrese importante – in sensul unui acord politic – in domeniul impozitarii, respectiv al reducerii TVA. Ulterior momentului aderarii va fi stabilit mecanismul in baza caruia aceasta aplicare se va putea face, daca Romania va dori si ea sa aplice aceste taxe reduse, pe anumite domenii pe care le considera de importanta.” In expunerea sa Orban mai adauga faptul ca exista chestiuni care nu au putut fi solutionate, pentru ca decizia se ia la Bruxelles, de aceea si discutiile sunt foarte dure, deoarece masurile afecteaza toate statele membre. Uneori unele chestiuni nu se solutioneaza. Orban atrage atentia oamenilor de afaceri ca Finlanda, care va prelua presedintia rotativa a UE, si-a propus ajungerea la un acord politic privind TVA si modificarea in acquis a nivelului minim al accizelor la bauturile alcoolice, in sensul cresterii acestora. “Statele membre ar putea impune accize mai mari, mai ales ca in statele nordice sunt extrem de ridicate, comparativ cu tarile sudice, unde sunt la nivelul minim. Mai este si interesul companiilor in domeniu.” Batalia va fi, in orice caz, apriga.
Costurile aderarii la UE
– Cresterea nivelului accizelor la produsele energetice
– Cresterea nivelului accizelor la tutun, alcool si bauturi alcoolice
– Interzicerea distilarii private in gospodariile populatiei, dupa data aderarii
– Acceptarea si respectarea Codului de conduita pentru taxarea afacerilor
– Pe termen lung, pierderea veniturilor la bugetul de stat prin impozitarea veniturilor din dobanzile la economii ale nerezidentilor, in tara de rezidenta
– Eliminarea unor scutiri de TVA
Beneficiile aderarii
– Inlaturarea evaziunii fiscale si eliminarea presiunilor fiscale
– Inlaturarea concurentei neloiale
– Protejarea mediului ambiant
– Protejarea drepturilor cetateanului
– Rationalizarea consumului
– Facilitarea cooperarii administrative dintre autoritatile nationale din domeniul taxarii
– Indepartarea obstacolelor din calea activitatilor transfrontaliere ale intreprinderilor
– Facilitarea investitiilor transfrontaliere
– Sprijinirea principiului liberei circulatii a capitalurilor
