Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exit Poll Europarlamentare 2019. Ora 21:00

Experţii financiari arată „hibele”măsurilor fiscale anunţate de guvernanţi

Modificările fiscale propuse de autorităţi sunt neclare, generatoare de incertitudine şi la limita infringementului, au declarat reprezentanţii companiei de consultanţă şi audit PwC România.

Share

Rl online 0 comentarii

Actualizat: 20.12.2018 - 18:23

„Într-un context global deloc favorabil, în care investitorii sunt foarte precauţi şi ostili la orice fel de riscuri, recentele măsuri anunţate de autorităţi riscă să afecteze competitivitatea României. În astfel de circumstanţe, stabilitatea şi predictibilitatea legislativă sunt regulile de bază. De aceea, ar fi fost de dorit ca adoptarea unor măsuri fiscale de o asemenea importanţă să fie discutată din timp cu mediul de afaceri şi cu restul partenerilor sociali şi să fie precedată de un studiu temeinic de impact, în aşa fel încât să existe o imagine clară a efectelor pe termen mediu şi lung în plan economic şi social. Încă nu este prea târziu pentru o astfel de analiză şi pentru o consultare reală a mediului de afaceri”, a precizat Ionuţ Simion, Country Managing Partner al PwC România, citat de Mediafax.

Experţii financiari ai PwC, dar şi cei ai unor case de audit şi avocatură, au detaliat, punctual, tot ceea ce este în neregulă în privinţa măsurilor fiscale anunţate de PSD-ALDE. 

 

1. Taxa pe activele financiare

 

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie „o taxă pe lăcomie” aplicabilă instituţiilor financiar-bancare (bănci, IFN-uri, instituţii de plată), în situaţia în care media trimestrială ROBOR depăşeşte pragul de referinţă 1,5 %, reamintesc reprezentanţii PwC România una dintre cele mai importante măsuri propuse printr-un OUG publicat, spre consultare publică, marţi, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

„Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a patru cote progresive de 0,2%, 0,4%, 0,6% şi 0,9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârşitul trimestrului de calcul, în funcţie de nivelul ROBOR. Cota de 0,9% poate să fie majorată progresiv, în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci”, au explicat reprezentanţii PwC.

Aşa cum este redactată, propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că va fi plătită de patru ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. 

„La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condiţiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârşitul lunii septembrie, conform datelor BNR - aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei. Totuşi, estimările autorităţilor din nota de fundamentare a proiectului de OUG vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autorităţile mizează, totuşi, pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piaţa bancară”, au mai afirmat reprezentanţii PwC România.

Acestea nu sunt singurele neclarităţi când vine vorba de „taxa pe lăcomie”:„În afară de modul de percepere al taxei, care ar trebui lămurit, nu este clar mecanismul prin care autorităţile au fixat nivelul de 1,5% al dobânzilor ROBOR ca fiind unul rezonabil, în vreme ce cotaţiile peste acest plafon ar fi considerate excesive şi ar fi taxate în mod progresiv. Stabilirea unui astfel de plafon poate denatura libera concurenţă de pe piaţa interbancară, putând să se constituie într-un mecanism de fixare a preţurilor”, a declarat Daniel Anghel, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

Nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condiţiile actuale ale dobânzilor interbancare, în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scăzut şi taxa nu este gândită în sistem progresiv, conform reprezentanţilor companiei citate.

„Un alt element de incertitudine îl reprezintă impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditării, asupra costurilor finanţării, atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni şi pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce măsură un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru băncile de talie mai mică sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creştere economică ale ţării şi poate conduce la scăderea intermedierii financiare, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană”, a arătat Diana Coroabă, Partener şi Liderul Echipei de Consultanţă Fiscală pentru sectorul Serviciilor Financiare al PwC România.

 

2. Modificări în sectorul telecomunicaţiilor

 

Se instituie un prag minim al taxei de licenţă într-un procent de 4% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN în care se încadrează activitatea de comunicaţii electronice (pentru comunicaţii mobile de generaţia a doua şi a treia) şi într-un procent de 2% (pentru comunicaţii mobile de generaţia a cincea), multiplicat cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa.

O altă modificare adusă se referă la stabilirea tarifului de monitorizare (taxa administrativă) la o valoare de 3% din cifra de afaceri, de aproximativ 7 ori mai mare faţă de nivelul actual de 0,4%.

În plus, faţă de aceste modificări, potrivit Directivei Europene 2002/20/CE privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice le pot fi impuse taxe administrative în vederea finanţării activităţilor autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gestionării sistemului de autorizare şi al acordării dreptului de utilizare, dar numai dacă aceste taxe sunt limitate la acoperirea costurilor administrative efective.

„Considerăm ca o atare modificare, nealiniată cu prevederile Directivei, ar putea atrage declanşarea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană asupra României, din moment ce un procent atât de ridicat nu credem ca ar putea fi realmente justificat de valoarea costurilor administrative ale autorităţilor naţionale de reglementare”, a precizat Manuela Guia, Partener al casei de avocatură D&B David şi Baias.

 

3. Modificări în sectorul energetic

 

Contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice este egală cu 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia. Până acum aceasta era stabilita printr-un Ordin ANRE, iar contribuţia maximă din acest an a fost de 0,1% din cifra de afaceri realizată.

De asemenea, se impune plafonarea preţurilor la gazele naturale nivelul de 68 lei/MWh şi menţinerea la acest nivel până în februarie 2022, lucru ce contravine legislaţiei europene privind liberalizarea preţurilor.

„Vorbim despre o creştere de 30 de ori a contribuţiei percepute pentru operatorii economici din domeniul energiei electrice şi termice, ceea ce reprezintă o majorare semnificativă, care va avea un impact negativ asupra activităţii acestora. Însă, deşi legea vorbeşte de perceperea unei contribuţii, nu este clar, dacă în substanţă, prin introducerea unei astfel de măsuri legislative, nu se instituie în fapt un impozit pe cifra de afaceri a operatorilor din domeniu, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei Europene privind TVA. În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la gaze naturale, dincolo de faptul că aceasta contravine legislaţiei europene care dă posibilitatea Statelor Membre să introducă astfel de măsuri numai în anumite condiţii şi pe perioade nu mai lungi de 6 luni, trebuie văzut care va fi impactul asupra sectorului, în condiţiile în care un astfel de preţ s-ar putea să facă neatractive din punct de vedere financiar investiţiile, atât în susţinerea exploatărilor onshore, care fiind la un nivel ridicat de maturitate necesită investiţii semnificative pentru creşterea gradului de recuperare, dar mai ales a investiţiilor în exploatarea zăcămintelor offshore, care s-ar putea să fie amânate de operatorii din domeniu în aşteptarea unui cadru fiscal mai propice demarării acestor investiţii, afectând astfel securitatea energetică a ţării pe termen lung”, a precizat Andreea Mitiriţă, Partener şi Lider al Echipei de Servicii de Consultanţă Fiscală pentru Sectorul Energetic din cadrul PwC România.

De asemenea, se precizează că diferenţele de costuri de achiziţie ale furnizorilor pentru anii 2018 şi 2019, nerecuperate din preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementărilor ANRE. 

„Cu alte cuvinte, furnizorii care s-au aprovizionat deja la un preţ mai mare vor subvenţiona noul preţ plafonat din surse proprii, urmând ca pierderile să fie recuperate, în cel mai bun caz, în termen de trei ani de acum încolo”, au explicat reprezentanţii PwC România.

 

4. Pilonul II de pensii

 

Participanţii la fondurile de pensii se pot retrage anticipat, după cinci ani de cotizare la acel fond, potrivit proiectului de act normativ citat. În plus, în cazul în care retragerea are loc înainte de pensionare, în momentul transferării activelor se va percepe un comision de 2%.

Se modifică şi capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii, care în prezent era stabilit la patru milioane de euro, acesta fiind acum calculat ca procent din valoarea contribuţiilor: 5% dacă valoarea contribuţiilor este de sub 100 de milioane de euro; 7% pentru o valoare între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro; 10% pentru o valoare mai mare de 500 de milioane de euro.

„Nu este clar în prezent care este baza de calcul pentru capitalul social, întrucât Ordonanţa nu menţionează care sunt contribuţiile care se vor lua în considerare la calculul acestuia”, au subliniat reprezentanţii PwC România.

În plus, comisionul de administrare plafonat în prezent la 2,25% este redus la 1%.

„Aceste modificări ale sistemului de funcţionare a Pilonului II pot schimba în mod radical parametrii financiari în care operează fondurile private de pensii, afectând planurile acestora de afaceri. Or în aceste condiţii, este de văzut, dacă nu cumva vor exista investitori care să se simtă lezaţi şi să se adreseze curţilor de arbitraj internaţionale, invocând clauzele din acordurile bilaterale semnate de România de protejare a investiţiilor străine, precum în cazul unor speţe recente pierdute de ţara noastră”, a precizat Daniel Anghel.

 

5. Importante modificări aduse Codului de procedură fiscală în privinţa accesului organelor fiscale la informaţii referitoare la contribuabili

 

Entităţile care au obligaţii de raportare conform legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului vor fi obligate sa comunice, la cerere, informaţii şi către organul fiscal central detalii referitoare la procedurile adoptate pentru respectarea acestei legislaţii, monitorizarea relaţiei de afaceri cu parteneri contractuali şi respectiv evidenţele tranzacţiilor derulate.

„Trebuie să ne aşteptăm, deci, ca de acum înainte inspectorii ANAF să solicite şi informaţii legate de respectarea legislaţiei pentru combaterea spălării banilor de la entităţile care au această obligaţie de raportare către Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, la care nu aveau acces până în prezent, iar aceasta ar putea să ofere organelor fiscale o perspectivă diferită a operaţiunilor pe care le analizează, ceea ce ar putea avea consecinţe fiscale semnificative pentru contribuabili”, a declarat Dan Dascălu, Partener al D&B David şi Baias.

 

 

Comentarii

loading...