Stocurile globale de petrol se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii zeci de ani, semn că piața se supraîncălzește pe măsură ce economia globală își revine rapid după pandemie și marii producători de petrol refuză să majoreze producția mai rapid.
Depășirea pragului de 100 de dolari pe baril de către cotația Brent este aproape o certitudine, iar în prezent tot mai multe opinii sugerează depășirea pragului de 125 de dolari pe baril, în anumite condiții, arată într-o analiză Radu Puiu, Financial Analyst, în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Prețurile petrolului s-au aflat într-un “carusel” în acest început de an, dar, în pofida unor variații în ambele sensuri, tendința principală a fost una de creștere.
Din decembrie până în ianuarie, cotația Brent a petrolului a crescut cu aproximativ 11 dolari pe baril.
Iar de la începutul lunii februarie până în prezent prețul petrolului Brent a avansat tot cu circa 11 dolari pe baril, creșterea fiind susținută de preocupările legate de aprovizionare, inflația în creștere și tensiunile geopolitice.
Dacă ne referim la tensiunile din Ucraina, informațiile recente arată că deși Moscova a anunțat retragerea parțială a trupelor de la granița cu Ucraina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Alianța nu a observat niciun fel de detensionare și că Rusia își continuă consolidarea trupelor în această regiune.
În timp ce Moscova a respins ipoteza unei invazii iminente, liderii NATO și președintele american Joe Biden insistă că riscul de război rămâne ridicat. Riscul unei invazii la scară largă s-a redus puțin, dar situația este departe de a putea spune că s-a liniștit.
Totuși, nu doar factorii geopoliticii sunt cei care influențează prețul, ci și aspectele care țin de factorii de piață în sine susțin scenariul unui petrol scump.
Prețul din prezent al materiei prime este mult mai ridicat decât cel pentru contracte futures cu livrare în viitor, ceea ce sugerează că nivelul cererii din prezent nu este satisfăcut. Acest lucru sugerează că cererea se redresează și ne confruntăm cu deficite de ofertă.
Rezervele sunt în scădere
Stocurile comerciale deținute de către țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au totalizat 2,68 miliarde de barili la sfârșitul lunii decembrie 2021, în scădere de la 3,21 miliarde în iulie 2020.
De când au atins vârful, după primul val de infecții din 2020, stocurile au scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii zeci de ani și au încheiat anul trecut la cel mai redus nivel sezonier din 2013.
Nu există niciun precedent pentru o depreciere atât de rapidă a stocurilor în ultimele decenii, iar Energy Information Administration din Statele Unite (EIA) estimează că acestea au continuat să se micșoreze și în ianuarie și februarie. Acesta reprezintă un semn al cererii în exces și al ofertei insuficiente, fapt ce pune presiune continuă de creștere asupra prețurilor.
Din punct de vedere al cererii, creșterea economică globală a fost mai rapidă decât se aștepta, în ciuda valurilor repetate de infecții și a restricțiilor persistente asupra activității de afaceri și a aviației internaționale de pasageri.
Cum ne afectează prețul ridicat al petrolului?
Cheltuielile companiilor rămân concentrate pe articolele de manufactură, care consumă mult mai mult petrol pentru producție și transport, decât serviciile, unde riscurile de infecție sunt mai mari.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că nivelul consumului de petrol ar putea crește mai mult decât s-a așteptat anterior și ar putea atinge niveluri record în acest an pe măsură ce restricțiile pentru combaterea pandemiei sunt ridicate mai rapid decât se anticipa, creșterea economică globală accelerează și cererea de călătorii se consolidează.
În cadrul raportului său lunar privind perspectivele petrolului, instituția a estimat că cererea globală de petrol va crește cu 3,2 milioane barili/zi în acest an – cu 800.000 barili/zi mai mult față de o previziune anterioară – și va ajunge la 100,6 milioane barili/zi, revenind la maximele prepandemice.
În ceea ce privește oferta, Arabia Saudită și alte țări din grupul extins OPEC+ au refuzat să crească producția mai rapid, în ciuda presiunilor exercitate de guvernele țărilor consumatoare.
Respingând apelurile de a impulsiona producția, organizația a invocat în mod repetat riscul de scădere a prețurilor ca urmare a încetinirii creșterii consumului cauzate de un nou val de infecții. Totuși, în ciuda apariției a noi valuri de infecție, încetinirea consumului nu a fost atât de accentuată pe cât se preconiza, lăsând piața slab aprovizionată, fapt ce a impulsionat prețurile.
Membrii OPEC+ nu au reușit să atingă obiectivele de producție cu 700.000 de barili pe zi în ianuarie, liderii grupului, Arabia Saudită și Rusia, situându-se de asemenea sub cotele stabilite potrivit datelor S&P Global Platts. Acest fapt vine în pofida angajamentului de a majora treptat producția.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
