Bani tocați care ar putea merge către săraci sau investiții, dar ce să vezi până și Guvernul apără pensiile speciale în ciuda faptului că de la Comisia Europeană a sosit o scrisoare prin care sunt recomandate reforme în acest sens.
În România sunt peste 200.000 de persoane care beneficiază de așa-numitele pensii speciale, iar peste 170.000 de foști angajați ai MAPN și MAI. Următorii la număr sunt foștii angajați SRI, peste 11.700 de persoane. Pe masa negocierilor sunt două soluții pentru o posibilă rezolvare a problemei: o impozitare a pensiilor foarte mari și o nouă lege a pensiilor bazată exclusiv pe principiul contributivității.
Pensia medie în cazul militarilor variază se apropie de 4.000 de lei, în timp ce pensionarii SRI au o indemnizație medie de 5.000 de lei. Pentru fiecare dintre cele trei categorii, pensiile sunt plătite de Casele Sectoriale de Pensii ale fiecărei structuri.
Cel mai bine plătiți cei peste 4.000 de magistrați, cu o pensie medie care trece de 19.000 de lei, plătită preponderent de Casa Națională de Pensii Publice. Adică vreo 109 milioane de lei pe lună cheltuie statul cu specialii noștri, adică 1,3 miliarde de lei pe an. Din acești bani se pot face multe investiții. Premierul Nicolae Ciucă este unul dintre beneficiarii de pensie militară, care i-a adus în 2020 venituri de 215.880 lei, cu mult peste salariile de ministru, care au totalizat în același an 168.613 lei, potrivit celei mai recente declarații de avere.
Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, întrebat despre ce va face în urma recomandărilor Comisiei Europene cu privire la pensiile speciale și la faptul că în PNRR sunt prevăzute eliminarea acestor venituri speciale, constată mai degrabă că este vorba despre treburile interne ale țării.
„În toate statele membre ale Uniunii Europene pentru aceste grupe de funcţionari şi personal încadrat există pensii de serviciu. Deci, nu cred că va putea interveni Comisia Europeană să determine România ca să facă într-un alt fel decât există practica în ţările membre ale Uniunii Europene. Aici e o chestiune care trebuie limpezită. În momentul de faţă, colegii din ministerele de linie, pe bună dreptate, au ridicat problema aceasta a neconcordanţei între ceea ce este ca şi conţinut al jalonului, care se referă la legile speciale, şi legislaţia naţională, unde avem pensiile de serviciu sau pensiile ocupaţionale, iar din acest punct de vedere trebuie să ne lămurim cu Comisia, pentru că dacă, repet, ne raportăm la celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, au aceste categorii de pensii de serviciu”, a declarat într-o conferință de presă Marcel Boloş.
Ministrul de interne, Lucian Bode, a arătat disponibilitate în reforma pensiilor, însă arată cu degetul și înspre alte categorii, cum ar fi magistrații.
”Este nevoie de o reformă şi este nevoie de impozitare, dacă asta va fi decizia finală. Impozitarea pensiilor speciale, pentru că ştiţi foarte bine care sunt categoriile magistraţi, funcţionari parlamentari, diplomaţi. Nu vreau ca în spatele carierei unor militari care beneficiază de pensie militară, să se ascundă cei care într-adevăr au pensii speciale în România”, a spus Lucian Bode.
În scrisoarea transmisă, Comisia Europeană mai susține că, în ceea ce privește pensiile pentru forțele de securitate și apărare (armată și poliție), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale nu a putut propune elemente de reformă la momentul elaborării RRP, și nici acum.
Conform PNRR, pensiile vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. Noul cadru legislativ nu va permite crearea unor noi categorii de pensii.
„Întrucât pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se intenționează să se introducă noi criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora. Noua redimensionare a cuantumului pensiilor de serviciu nu va echivala cu exproprierea beneficiarilor de pensii de serviciu. Recalcularea pensiilor de serviciu nu echivalează cu o restrângere a unui drept constituţional, ci se impune pentru restrângerea cheltuielilor bugetare”, arată Ministerul Muncii.
Până la reformarea pensiilor, statul român plătește în continuare pensii speciale, deși ne plângem de lipsă de bani la buget. Atât timp cât printre beneficiari sunt cei din actuala conducere a țării este greu să se ia decizii ferme de eliminarea veniturilor speciale, mai ales că vorbim despre sume frumușele de mii de lei pe lună sau chiar mii de euro, bani în plus la veniturile de bază,
