Florin Cîțu afirmă, într-o postare pe Facebook, că România va avea în acest an o creștere economică „aproape de zero”, în condițiile în care bugetul este construit pe o creștere economică de 4,6%, iar scenariul unei crize economice severe are o „probabilitate destul de mare”.
Florin Cîțu propune zece astfel de măsuri, printre care reducerea contribuțiilor sociale cu 5 puncte procentuale și investiții de 7% din PIB.
Iată mai jos lista celor 10 măsuri propuse de Cîțu, care a demisionat recent din fruntea PNL:
1. Menținerea puterii de cumpărare a tuturor românilor prin reducerea contribuțiilor cu 5 puncte procentuale, impact bugetar mai mic cu aproximativ 6 miliarde lei decât pachetul de măsuri sociale prezentat.
2. Accelerarea reformelor: pensii, salarii în sectorul bugetar și administrație. Aceste reforme înseamnă bani din PNRR la bugetul de stat care pot să acopere reducerea veniturilor la buget din reducerea CAS.
3. Implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, oricât de grele par. PNRR înseamnă bani la bugetul de stat pentru investiții.
4. Investiții de 7% din PIB de la buget – execuție la final de an.
5. Rambursarea TVA – până acum sumele rambursate sunt mai mici cu 2 miliarde în comparație cu anul trecut. Asta înseamnă 2 miliarde de lei pe care firmele nu le au în condițiile unei inflații galopante. Dacă nu se rambursează tot TVA, o mare parte din firme își vor înceta activitatea.
6. Menținerea deficitului bugetar în parametrii anunțați la începutul anului. Așa se câștigă încrederea investitorilor. Așteptările de creștere a prețurilor vor scădea și imediat vor scădea și dobânzile la care se împrumută România. Asigurarea investitorilor că România menține traiectoria de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.
7. Decontarea la timp a concediilor medicale. Restanțele statului pentru firme înseamnă creșterea riscului de faliment pentru aceste firme.
8. Încurajarea comerțului liber. Orice interdicție aplicată exporturilor o să fie imediat contracarată cu interdicții pentru exportul unor bunuri în România. Acest lucru va duce la penurie, creșteri de prețuri și falimentul unor companii.
9. Atragerea de investitori pentru reforma companiilor de stat. Fără acești investitori presiunea pe bugetul de stat o să fie prea mare și până la urmă statul o să fie forțat să declare faliment pentru industrii întregi.
10. Alocarea resurselor în economie pe baza prețurilor formate în economie, nu pe baza unor decizii luate de un grup restrâns de politicieni.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
