Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În sistemul fiscal actual din România nu se percepe o taxă pe avere.

Diferenţa dintre România şi Occident se vede în ce averi impozitează fiecare şi cum

În sistemul fiscal actual din România nu se percepe o taxă pe avere. De altfel, explică EY, sunt încă destul de puţine state în lume care practică impozitarea a ceea ce se numeşte „avere”.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 25.01.2019 - 13:13

Nu există nici un mod unitar de fiscalizare în întreaga lume, aşa cum arată ultimul studiu EY pe această temă, numit “2018 Worldwide Estate and Inheritance Tax Guide”. EY este una dintre marile firme de consultanţă, din aşa-zisul “Big Four”, care anterior se numea Ernst & Young.

De exemplu, Italia are în prezent un sistem de taxare distinct al activelor financiare sau proprietăţilor imobiliare deţinute în străinătate de rezidenţii italieni, în timp ce Olanda are cote de impunere diferite în funcţie de dimensiunea valorii nete a averii.

În Spania, informează EY, impozitul pe averea netă reprezintă o taxă anuală percepută persoanelor fizice la 31 decembrie, în fiecare an. Averea supusă acestei taxe este definită ca fiind compusă din toate activele și drepturile care pot fi evaluate din punct de vedere economic, mai puțin toate sarcinile sau datoriile pe care le poate avea persoana și care reduc, practic, averea.

Dacă însă persoana fizică este rezidentă în Spania, impozitul este perceput pe averea globală deţinută, în timp ce persoanele nerezidente sunt impozitate doar pentru activele situate în Spania.

În Norvegia, moștenirea și darurile sunt adăugate la averea netă a contribuabilului, iar baza de impozitare a averii o reprezintă valoarea de piaţă a activelor acestuia, minus datoriile. Averea netă astfel calculată a fost impozitată în anul 2018 doar dacă a depăşit plafonul de aproximativ 150.000 de euro anual.

România: nunţi şi maşini de lux

Ce se întâmplă în România? “Recent, a ținut prima pagină a ziarelor tema impozitării nunților și inițiativa ANAF de a trimite tinerilor căsătoriţi solicitări, pentru ca aceştia să declare ce relaţii economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu persoanele fizice sau firmele care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere etc.”, explică Claudia Sofianu, partener EY România.

2,5 milioane de români trăiesc probabil pe salariul minim brut pe economie

Practic, aceasta este singura procedură transpusă de România în Codul de Procedură Fiscală, din anul 2011 şi până în prezent. Deși implementată de câțiva ani deja, procedura aceasta de control a autorităţilor din cadrul Direcţiei Generale Control Venituri Persoane Fizice nu a lăsat foarte multă transparenţă contribuabililor supuşi controlului fiscal.

Aceştia riscă o obligaţie fiscală de 16%, plus dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru fiecare an supus controlului. De altfel, de-abia în septembrie 2018 au fost publicate formularele şi documentele utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale. Metodele indirecte folosite de inspectorii fiscali în cuprinsul procedurii de analiză încă stârnesc multe controverse procedurale.

Până acum, spune EY, într-o primă etapă, doar 313 persoane deținătoare de autoturisme de lux, imobile numeroase sau cu depozite bancare substanţiale au ajuns în vizorul Fiscului, după ce o analiză de risc a relevat că averea acestora nu corespunde cu veniturile declarate de acestea.

“Să pornim de la ce avem acum”

Care este soluţia cea mai potrivită pentru ţara noastră, ţinând cont de faptul că este evident că nu ne putem compara, ca nivel de trai, deci ca nivel al averilor personale, cu italienii, spaniolii sau olandezii de rând?

Adrian Benţa, consultant fiscal, susţine că “soluţia, în România, trebuie să pornească de la ce avem. Sigur, vor întotdeauna şi şmecheri. Dacă ne referim doar la impozitarea proprietăţilor – averea netă, acele active minus datorii, în România, impozitarea este foarte redusă”.

Adrian Benţa, consultant fiscal: “Dacă ne referim doar la impozitarea proprietăţilor – averea netă, acele active minus datorii, în România, impozitarea este foarte redusă.”

“Mai repede m-aş gândi la impozitarea proprietăţilor imobiliare – terenuri, case, clădiri, pornind de la actuala structură de impozitare, însă trebuie să facem o pendulare între impozitarea celor foarte bogaţi şi a celor foarte săraci”, a atras atenţia RL Benţa.

În acest moment, spune expertul, “dacă ne referim la impozitarea unui autoturism obişnuit de persoane, aceasta este în jurul sumei de 80 de lei – 100 de lei. 20 de euro reprezintă o sumă infimă”.

Au existat alternative la acest sistem de impozitare a autoturismelor? “S-a încercat şi s-a reuşit, pe de o parte”, spune Adrian Benţa, “majorarea acestui impozit pe capacitatea cilindrică. Probabil, ar putea să fie o metodă de impozitare în funcţie de preţul de achiziţie, însă este o metodă subiectivă”.

Trebuie să fii atent şi la ordinul de mărime

Atunci când iei o măsură fiscală, trebuie să fii foarte atent şi la ordinul de mărime al venitului fiecăruia. “Pe de altă parte, dacă ai o pensie de 1.100 de lei, cât este punctul de pensie, 100 de lei la taxele locale contează, însă în momentul în care ai venituri de un milion de lei, nu mai contează foarte mult aceeaşi sută de lei”, a subliat pentru România liberă Benţa.

Ce facem în acest caz? “Trebuie găsită o altă metodă”, susţine specialistul, “pentru că foarte mulţi cetăţeni sunt săraci”.

Totuşi, în pofida acestei deschideri spre oamenii mai săraci, Adrian Benţa spune că este, “evident, de dreapta întotdeauna şi pentru mine cota unică reprezintă o chestiune de neatins, dar trebuie să recunoaştem că statele din vest s-au dezvoltat cu cote progresive”.

Da, aşa este. Totuşi există unele diferenţe esenţiale între sistemele fiscale occidentrale şi cel existent astăzi în România. Anume, în Occident statele s-au dezvoltat cu cote progresive de impozit, dar au realizat o informatizare intensivă a fiscului lor, ceea ce le permite funcţionarilor fiscali să urmărească veniturile şi averile, individ cu individ.

România nu are această informatizare, fără de care veniturile la buget din impozitarea progresivă scad. România a început să tragă impozite într-un volum remarcabil de la momentul introducerii cotei unice.

Da, aşa este, spune Adrian Benţa, totuşi lucrurile sunt ceva mai nuanţate, deoarece “încasările au explodat atunci pentru că şi noi am trecut printr-o perioadă de creştere economică”.

În acest caz, aşa cum stăm acum, ce ar trebui să facă legiuitorul român? “Legiuitorul ar trebui, la condiţiile actuale, doar să crească cotele de impozit, dacă am dori să ne comparăm cu Vestul”, a explicat României libere Benţa.

Primării responsabile

Cum anume să facă legiuitorul acest lucru? “Anual”, detaliază consultantul fiscal, “se duc câte patru - cinci miliarde de euro de la bugetul de stat în bugetele locale, crescând taxele pe proprietăţi, terenuri, mijloace de transport, clădiri”.

“Pe primării, vor avea mai multe venituri bugetare şi, dacă nu vor da salarii uriaşe, nu vor mai cere bani de la bugetul de stat, care va face astfel economii”, susţine Adrian Benţa.

Problema însă va fi de suportabilitate, explică acesta. Astfel, spune expertul, “pentru cetăţeanul care trăieşte cu un salariu mediu de 3.600 de lei lunar, creşterea de la 100 de lei pe lună la 200 de lei lunar nu cred că este o problemă”.

Dar care este totuşi problema? “Problema va fi la acei cetăţeni care trăiesc cu salariul minim pe economie, de 1.260 de lei net, unde orice sută de lei contează. Din păcate, avem din ce în ce mai multe persoane care sunt pe salariul minim pe economie. Sunt 2 – 2,5 milioane de români. Acolo va fi o problemă”, a declarat României libere Adrian Benţa, consultant fiscal.

Comentarii

loading...