Toate s-au întors însă la destinatar şi au fost distruse, iar toată „afacerea” a costat statul român peste 14 milioane de lei.
Datele apar în condiţiile în care România a avut în ultimii 2 ani cele mai mici venituri fiscale şi bugetare ca pondere în PIB, din istoria recentă. Haosul continuă şi în prezent.
Peste 685 de mii de plicuri cu înştiinţări de plată şi decizii de impunere au fost trimise către adrese incomplete, destinatari care nu mai locuiau la acele adrese, erau persoane necunoscute sau aveau alte erori, toate s-au întors şi ANAF a plătit Postei deranjul: 2,2 milioane de lei, scrie Curtea de Conturi.
Alte sute de mii au fost trimise la instituţii şi nu au fost ridicate, în total 4,3 milioane de plicuri, adică peste 14 milioane de lei cheltuiţi fără niciun rezultat.
Cauza a acestei risipe: starea actuală a sistemului IT, cel care emite deciziile, este critică. Nu s-au mai făcut investiţii din 2013. Asta în contitiile în care Banca Mondială ne-a dat un împrumut de 70 de milioane de euro ca să ne modernizăm FISCUL, proiectul se numeşte RAMP.
“Din păcate proiectul este deraiat după toate standardele – s-au cheltuit bani până acum pentru consultanta şi mai puţin spre deloc pentru tot ceea ce înseamnă infrastructura IT”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Zilele acestea şefii Fiscului sunt într-o tensiune maximă. A fost schimbat preşedintele ANAF şi pus în locul său Ionuţ Mișa, fost ministru de Finanţe. Vicepreşedinte a fost adus şeful ANAF Teleorman. Mai mulţi directori au fost înlocuiţi. Asta în condițiile în care pe primele două luni din an Bugetul a avut aproape o treime din deficitul pe care ar fi trebuit să-l atingă la finalul anului, iar colectarea nu e cea planificată.
Potrivit datelor de la Consiliul Fiscal veniturile pe care le colectează ANAF sunt la minime istorice, la fel şi veniturile bugetare.
