În prim-plan este, cum era de aşteptat, chestiunea fãrã ieşire a creşterii nesustenabile a pensiilor. Comisia recapituleazã: Legea pensiilor, adoptatã în vara anului 2019, a modificat semnificativ mai mulţi parametri ai schemei de pensii publice.
Astfel, este vorba despre creşteri ad-hoc ale pensiilor pânã în anul 2021, în loc de o indexare standard: cu 15%, din septembrie 2019 (o mãrire deja inclusã în Legea bugetului pe anul 2019), cu 40%, din septembrie 2020, ?i cu 6%, din septembrie 2021.
Începând din 2022, indexarea pensiilor va fi 100% cu rata inflaţiei, plus 50% din creşterea salariilor medii brute reale. Noile pensii vor fi calculate cu o perioadã contributivã fixã de 25 de ani, în loc de 25 – 35 de ani, în funcţie de anul de pensionare, cum era legea anterioarã.
„Din cauza programului sãu de implementare, legea urmeazã sã creascã semnificativ cheltuielile publice cu pensii, într-o perioadã scurtã de timp.” Raport al Comisiei Europene
Apoi, din luna septembrie a anului 2021, pensiile existente vor fi recalculate în creştere, pentru a se potrivi cu aceastã nouã formulã de calcul. Creşterile sunt ameţitoare şi nesustenabile, aşa cum România liberã a scris în mod repetat.
Şi, într-adevãr, aceasta repetã şi CE: „Din cauza programului sãu de implementare, legea urmeazã sã creascã semnificativ cheltuielile publice cu pensiile, într-o perioadã scurtã de timp. Este principalul motor al creşterii rapide prognozate a deficitului public şi a riscurilor ridicate de durabilitate fiscalã”.
Ce urmeazã
Comisia Europeanã nu spune explicit, dar o face implicit. Astfel, spune CE, Legea pensiilor nu e însoţitã „de mãsuri ce vizeazã creşterea participãrii forţei de muncã şi durata vieţii profesionale peste nivelul legal, esenţiale pentru îmbunãtãţirea adecvãrii pensiilor şi durabilitãţii sistemului de pensii”.
Potrivit strategiei fiscale a noului guvern, ştie Comisia, deficitul public din 2019 e planificat sã creascã pânã la 3,8% din PIB, peste (şi nu aproape de) valoarea de referinţã a Tratatului de aderare, de 3%.
Ce va fi? Guvernatorul BNR spunea recent: „Logica în politicã e sã dai. Am fost şi eu în faţa mulţimii. Dacã nu dai, e rãu, dacã iei, e catastrofã”.
