Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Comisia Europeanã atrage atenţia României asupra creşterii pensiilor

Logica politicã, în coliziune cu realitatea economicã. Pe 14 februarie, Comisia Europeanã (CE) a emis raportul privind situaţia în care se aflã România şi ce urmeazã anul acesta.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 17.02.2020 - 14:37

În prim-plan este, cum era de aşteptat, chestiunea fãrã ieşire a creşterii nesustenabile a pensiilor. Comisia recapituleazã: Legea pensiilor, adoptatã în vara anului 2019, a modificat semnificativ mai mulţi parametri ai schemei de pensii publice.

Astfel, este vorba despre creşteri ad-hoc ale pensiilor pânã în anul 2021, în loc de o indexare standard: cu 15%, din septembrie 2019 (o mãrire deja inclusã în Legea bugetului pe anul 2019), cu 40%, din septembrie 2020, ?i cu 6%, din septembrie 2021.

Începând din 2022, indexarea pensiilor va fi 100% cu rata inflaţiei, plus 50% din creşterea salariilor medii brute reale. Noile pensii vor fi calculate cu o perioadã contributivã fixã de 25 de ani, în loc de 25 - 35 de ani, în funcţie de anul de pensionare, cum era legea anterioarã.

„Din cauza programului sãu de implementare, legea urmeazã sã creascã semnificativ cheltuielile publice cu pensii, într-o perioadã scurtã de timp.” Raport al Comisiei Europene

Apoi, din luna septembrie a anului 2021, pensiile existente vor fi recalculate în creştere, pentru a se potrivi cu aceastã nouã formulã de calcul. Creşterile sunt ameţitoare şi nesustenabile, aşa cum România liberã a scris în mod repetat.

Şi, într-adevãr, aceasta repetã şi CE: „Din cauza programului sãu de implementare, legea urmeazã sã creascã semnificativ cheltuielile publice cu pensiile, într-o perioadã scurtã de timp. Este principalul motor al creşterii rapide prognozate a deficitului public şi a riscurilor ridicate de durabilitate fiscalã”.

 

Ce urmeazã

Comisia Europeanã nu spune explicit, dar o face implicit. Astfel, spune CE, Legea pensiilor nu e însoţitã „de mãsuri ce vizeazã creşterea participãrii forţei de muncã şi durata vieţii profesionale peste nivelul legal, esenţiale pentru îmbunãtãţirea adecvãrii pensiilor şi durabilitãţii sistemului de pensii”.

Potrivit strategiei fiscale a noului guvern, ştie Comisia, deficitul public din 2019 e planificat sã creascã pânã la 3,8% din PIB, peste (şi nu aproape de) valoarea de referinţã a Tratatului de aderare, de 3%.

Ce va fi? Guvernatorul BNR spunea recent: „Logica în politicã e sã dai. Am fost şi eu în faţa mulţimii. Dacã nu dai, e rãu, dacã iei, e catastrofã”.

Comentarii

loading...