Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

“România liberă” a intrat în posesia actului constitutiv al Societăţii Casa de Comerţ SA.

Casa de Comerţ SA reînvie economia socialistă. Se revine la etatism

“România liberă” a intrat în posesia actului constitutiv al Societăţii Casa de Comerţ SA. Experții spun că e vorba despre un proiect de inspiraţie socialistă, asemănător, ca principiu, cu întreprinderile de comerţ exterior de dinainte de 1989.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 25.01.2018 - 08:26

HG de înfiinţare e acum pe circuitul de avizare, în comisiile interministeriale. Articolul 1 stipulează că se înființează „Societatea Casa de Comerț SA, (...) cu capital integral de stat”, conform art. 2, „persoană juridică română”, la care „capitalul social e deţinut în întregime de statul român, reprezentat de Ministerul Economiei”. Care este şi iniţiatorul.

Obiectul de activitate, conform art. 5, e „integrarea şi sindicalizarea ofertelor de afaceri, agregarea de capacități ale acestora, în vederea ofertării unor afaceri şi obiective complexe, precum și prospectarea piețelor și promovarea produselor şi serviciilor”, cod CAEN 4619, “Intermedieri în comerțul cu produse diverse“.

Principiul director: revenirea la etatism

„Asistăm la reîntoarcerea economiei etatiste. Ei cred că, dacă centralizează tot şi mută banii dintr-un buzunar în altul, vor face profit”, spune analistul economic Sorin Dinu.

Acesta atrage atenţia că „nu există un studiu”, care să ofere informaţii relevante „asupra creşterii exporturilor”, ori „impactul asupra creşterii ocupării locurilor de muncă. Astfel de documente nu s-au prezentat public. Având în vedere cum se lucrează, pe «Hei, rup!», mă îndoiesc că s-a gândit cineva atât de departe”.

Casa de Comerţ SA ar fi, susţine Dinu, ”constituită similar întreprinderilor sau centralelor de comerţ exterior de pe vremea comunismului. Obiectivul lor era să cumpere din România şi să exporte la terţi. Probabil, vor dori să cumpere ieftin şi să vândă scump”.

Despre ce produse poate fi vorba? „Ce face capitalul privat românesc. Grâne, metal”, spune expertul. Casa de Comerţ, crede el, se va duce la companiile de stat sau private cu comenzi, „le va plăti când le va plăti, va vinde afară, va încasa valută şi va face profit”.

Dacă face profit, care este problema? „Odată create, la oricare dintre companiile acestea publice trebuie să existe o raportare, planul de afaceri să fie public. Nu există acum aşa ceva”, explică expertul.

S-a considerat, spune expertul, că nu s-a putut pătrunde pe piaţa chineză „pentru că nu exista o astfel de entitate, care să facă masă critică”. Dar ideea e contrazisă de realitate. COMTIM, deţinut de Smithfield, a fost cumpărat de chinezi, care acum exportă carne de porc în China fără o casă de comerţ.

Alte proiecte de acest tip

S-a discutat mult de exemplu despre o companie de transport a gazului lichefiat din Azerbaijan, prin România. Ministerul Economiei a înfiinţat, pe 21 ianuarie 2011, AGRI LGN Project Company SRL, pentru dezvoltarea proiectului AGRI (Azerbaidjan - Georgia - România Interconnector).

Acţionari, la constituire, cu cote egale 33,33%: SOCAR (Azerbaijan), GOGC (Georgia) şi Romgaz (România). Ulterior, s-a adăugat MVM (Ungaria) şi acţionarii au acum câte 25% din acţiuni.

„Trei sau patru oameni trebuiau să se ocupe. Prin piaţă”, îşi aminteşte Sorin Dinu, „circula zvonul că «băieţii» au încercat să o facă ei, privat. Să-şi facă terminal de delichefiere la Constanţa. Oricum, ar costa vreo 700 de milioane de euro... Acea companie (n.n.: AGRI LGN) a existat vreo 10 ani şi nu s-a făcut nimic cu ea”.

Ministerul Emergiei a informat România liberă că veniturile şi cheltuielile AGRI LGN sunt disponibile pe website-ul Ministerului Finanţelor Publice. Instrumentul de căutare pus la dispoziţie de website-ul ministerului nu funcţionează.

EnergoNuclear a fost altă companie, creată pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, în martie 2009. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 82,50% şi e acţionar unic. Ani în şir, „s-au cheltuit zeci de milioane de euro degeaba”, a explicat Rl Dinu.

În anul 2016, EnergoNuclear avea venituri totale de 135.809 lei şi cheltuieli totale de 106.764 de lei. Adică un profit net de 24.584 de lei. La 31 decembrie 2016, avea 16 salariaţi.

Ce aşteaptă aceştia? „Să vină statul, să garanteze investiţiile la preţul mare de realizare a reactoarelor, ca să-şi ia banii, să-şi facă profitul”, arată expertul.

Precedentul din care nu am învăţat nimic

În anii 90, a existat Compania Română de Petrol (CRP, ce a lăsat în urmă pierderi mari. CRP intermedia vânzări de produse petroliere. A fuzionat cu SNP Petrom, aducând în SNP Petrom datorii imense, unul din motivele pentru care SNP Petrom a fost vândută OMV mai ieftin.

„CRP a avut datorii mari, vădite la achiziţionarea Petrotel de Lukoil. După achiziţie, s-a descoperit că rafinăria mai avea o datorie de 50 de milioane de dolari, în bilete la ordin, către CRP, netrecută în bilanţ, la privatizare. Asta seamănă a ţeapă”, comentează Dinu.

Tot înainte de privatizarea Petrom, exista o companie de comerţ cu gaze, Petrom Gas SRL, creată de Petrom şi Enron. Petrom a încheiat colaborarea în 2001, conform Adevărul.

Sorin Dinu, analist economic: „Asistăm la reîntoarcerea economiei etatiste. Ei cred că, dacă centralizează tot şi mută banii dintr-un buzunar în altul, vor face profit”

În aprilie 2001, ZF informa că în România ar fi venit un fals Enron. Petrom Gas SRL ar fi vândut „gaze de circa 32 de milioane de dolari, după ce le cumpărase cu 22 de milioane de dolari. La final, profitul a fost de 100.000 de dolari pentru vreo şapte oameni. Concluziile le trageţi singur”, a spus Rl Sorin Dinu.

Sub numele OMV Petrom Gas SRL, compania există şi în prezent. În 2013, Business Magazin informa că aici lucrează cei mai profitabili salariaţi din România: fiecare a adus un profit net de 250.000 - 722.000 de euro, anunţa B1.ro în iulie 2012.

Universal Tractor, chiflă de economie socialistă

Universal Tractor a fost o altă casă de comerţ, ce cumpăra CKD-uri foarte ieftine de la Tractorul Braşov. CKD-uri, adică tractoare fără caroserie (transmisia şi motorul), cumpărate cu sub 1.000 $ bucata, echipate apoi şi asamblate în Iran.

Şi turcii de la Hema Endüstri cumpărau de la Tractorul CKD-uri la 1.000 de dolari bucata şi vindeau tractoare apoi cu 7.000 de dolari bucata. Colecțiile CKD (Complete Knocked Down) sunt piese și subansamble ale unui produs finit, de regulă exportate la uzine din alte țări, unde sunt asamblate.

Astfel, se evită taxele vamale la produse finite și se obțin avantaje fiscale. Ana Electronic a dat lovitura în anii 90, cumpărând CKD-uri de televizoare Samsung, asamblându-le şi vânzându-le în România.

Comentarii

loading...