Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Azi, BNR anunţă noul indice ­pentru creditele în lei

BNR publică astăzi, la ora 11.00, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor. Acesta e reglementat prin art. II şi III din OUG 19/2019 şi se va numi Indicele de Referinţă pentru Creditele acordate Consumatorilor (IRCC).

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 02.05.2019 - 09:51

Metodologia de calcul şi poli­tica de publicare sunt prezentate în Regulile privind calcularea şi publicarea indicelui zilnic şi a indicelui de referinţă trimestrial.

Acesta se numeşte Indicele de Referinţă pentru Creditele acordate Consumatorilor. Ambii indici sunt reglementaţi de OUG nr. 19/2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În speţă, este vorba despre modificarea şi completarea notoriei OUG nr. 114/2018. Regulile de calcul se vor publica pe website-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, noua entitate-pivot a coaliţiei de guvernare.

Indicele de Referinţă pentru Creditele acordate Consumatorilor (IRCC), publicat astăzi, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV al anului 2018, adică din trimestrul trecut.

Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media pondera­tă a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară (reprezentând indicele zilnic). Aceşti indici se publică pe website-ul BNR, în secţiunea Info Financiar.

După această dată, BNR va publica indicele zilnic şi, la finalul fiecărui trimestru, valoarea actualizată a indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor.

Conform OUG 19/2019, „pentru credi­tele acordate în moneda naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă, calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă“.

 

Mult zgomot pentru ­nimic. Mare diferenţă nu va fi

Care va fi diferenţa între ce se întâmpla până acum şi ce se va întâmpla de acum încolo cu dobânzile la credi­tele în lei cu dobândă variabilă? „Bineînţeles că nu va fi mare diferenţă“, spune Ion Radu Zilişteanu, profesor de finanţe-bănci.

„Indicele Robor se fixează pe cotaţiile ferme făcute în fiecare zi de tranzacţionare, pe piaţa interbancară, între orele 10.45 şi 11.00. Acest nou pseudo-Robor practic nu face altceva decât să ia media tranzacţiilor efective. Dacă Robor 3M este 3,30, probabil că tranzacţiile efective s-au făcut la o medie ponde­rată de 3,27–3,35“, a explicat Zilişteanu pentru „România liberă“.

Aşadar, „tranzacţiile efective de pe piaţă vor fi tot în jurul Robor 3M sau 6M“, afirmă expertul. Totuşi, va exista un decalaj între ceea ce se petrece în timp real şi ceea ce a stabilit BNR la finalul trimestrului precedent.

Oricum, indicele Robor 3M sau 6M, care se constituia până acum în reperul băncilor de pe piaţa bancară românească pentru formarea dobânzilor, era acela din ultima zi de tranzacţio­nare de pe piaţa bancară din trimestrul care a trecut, pe când acum va fi ceva mai mic sau mai mare, fiind o medie ponderată a tranzacţiilor.

 

Înapoi în trecut cu un trimestru

Dar al celor din trimestrul de dinainte de cel tocmai încheiat. Aşadar, cu încă un trimestru în urmă. De exem­plu, indicele Robor 3M sau 6M, reper pentru formarea dobânzilor variabile la cre­ditele în lei de la începutul lunii viitoare, ar fi trebuit să fie cel din ultima zi de tranzacţionare de pe piaţa interbancară, din luna aprilie. Acum, decalajul se măreşte cu încă un trimestru în urmă, ca metodă de calcul.

Totuşi, „dacă Robor 3M este 3,3 sau 2,1, tranzacţiile efective vor fi tot în jurul lui 3,3 sau 2,1, în sus sau în jos, nu cine ştie cât. Practic, indicele Robor dă tonul“, a detaliat Zilişteanu. Iar acest nou IRCC va fi, practic, legat de acest indice Robor.

„Teza senatorului Da­niel Zamfir este că cele opt bănci care cotează pentru formarea indicelui Robor fac şmecherii şi manipulează indicele Robor, astfel încât la ora 11.00 să le dea o valoare convenabilă lor“, a subliniat Zilişteanu.

Logica celor spuse de sena­torul Zamfir este să nu se mai formeze indicele după ceea ce anunţă băncile între orele 10.45 şi 11.00, ci după tranzacţiile efective din pia­ţă – a continuat specialistul.

„Dar indicele Robor este rezultatul tranzacţiilor efective zilnice din piaţă. Dacă într-adevăr legenda dlui Zamfir, că băncile manipulează Robor, ar fi fost reală, atunci diferenţa ar fi mult mai mare. În practică însă se va dovedi că diferenţa este foarte mică, în plus sau în minus“, a explicat pentru „România liberă“ ana­listul economic Ion Radu Zilişteanu, profesor de finanţe-bănci.

Este exact ceea ce a declarat, la finele lunii martie, con­silierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: „Robor nu are cum să fie modificat în aşa fel încât să ducă la ieftinirea creditului în România. Nu este posibil matematic. Sper că asta se va întâmpla în ordonanţa de urgenţă: va dispărea Robor drept criteriu pentru taxarea băncilor, dacă vor să taxeze băncile“. Pentru că, finalmente, miza discuţiilor BNR cu coaliţia a fost dispariţia „taxei pe lăcomie“.

 

Un an de scandal inutil

Anul 2019 a fost unul al scandalului inutil, în jurul unui subiect factual inexistent, despre care „România liberă“ a scris de mai multe ori. Teza senatorului Daniel Zamfir era că, aranjând prin înţelegeri secrete valoarea indicelui Robor, pe diferite maturităţi, băncile fac astfel tranzacţii oneroase, iar BNR consimte la aceste malversaţiuni.

Nu se cunoaşte însă a ­exista, în acest moment, o plângere penală făcută la DIICOT privind un astfel de aranjament presupus oneros. „De-abia aştept să termin cu ordonanţa asta“, spunea mi­nistrul Finanţelor, Orlando Teodorovici, la începutul ultimei decade a lunii martie, referindu-se la modificările aduse OUG 114, prin ceea ce la acea vreme nu se numea încă OUG 19, pentru că era în discuţie între oficialii şi experţii guvernamentali.

Specialiştii BNR însă ştiau cum vor arăta lucrurile, cel puţin în cazul „noului Robor“, cum i se spunea pe atunci, numit de Zilişteanu, aşa cum am văzut, pseudo-Robor sau, oficial, conform OUG 19, IRCC.

„România liberă“ i-a explicat într-o manieră metaforică, acum mai bine de o lună, consilierului guvernatorului BNR absurdul situaţiei actuale: să foloseşti media tranzacţiilor zilnice pe trimestrul anterior pentru calcularea Robor e ca şi cum semaforizarea unei mari metropole funcţionează în timp real, dar tu doreşti să o faci să funcţioneze după traficul rutier din trimestrul trecut.

E clar că metoda va produce ambuteiaje şi, în general, mai multe accidente decât dacă semaforizarea funcţionează după ceea ce se petrece în timp real. Este corectă comparaţia?

„Banca deja are probleme cu viitorul când are depozite pe termen limitat – o lună, trei luni, şase luni, un an şi, din aceste depozite, dă credite pe 20 de ani“, a spus Vasilescu pentru RL.

Aşadar, „băncii nu-i mai trebuie încă o problemă cu Robor, care nu ţine seama de mersul zilnic al pieţei (n.r. – aşa cum ţinea seama până în prezent). Tranzacţiile sunt grupate în scadenţele de o zi, două zile, o săptămână, cel mult o lună“, a explicat expertul. Acum sistemul se schimbă, devenind poate mai rudimentar. Vom vedea ce probleme vor apărea, dacă vor apărea, şi când se va întâmpla acest lucru.

Când cititorul lecturează aceste rânduri, BNR a pu­blicat deja poate IRCC, conform OUG 19. Să-l comparăm deci cu ultimele cotaţii ale indicelui Robor la 3 luni şi 6 luni, de miercuri şi joi, 24 şi 25 aprilie, apoi marţi, 30 aprilie: Robor 3M – 3,39 şi 3,38, apoi 3,37; Robor 6M – 3,43 şi 3,42, apoi 3,42.

Comentarii

loading...