Care este condiţia jurnalistului într-un secol dominat de noile tehnologii? Ce nevoie avem de standarde etice în această profesie? Şi, până la urmă, unde se îndreaptă jurnalismul? Sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns profesorul american de jurnalism Jerome Aumente într-o întâlnire cu 30 de reprezentanţi ai mass-media autohtone organizată, luni, de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.
“Peisajul media la nivel global poate fi comparat cu Japonia după cutremur şi tsunami. În SUA, unul din fiecare trei jurnalişti a rămas fără serviciu în ultimul deceniu după ce jumătate din fondurile obţinute din publicitate au fost tăiate”, a atras atenţia, în deschiderea expunerii sale, profesorul Aumente.
Unde fuge publicul?
Fost jurnalist în presa scrisă de peste Ocean, Jerome Aumente a precizat că îşi pune foarte des întrebarea “de ce renunţă publicul la materialele jurnalistice?”. Principalul său răspuns: “Cititorii de presă au început, odată cu anul 2000, să se orienteze către noile tehnologii. Acum 10 ani, internetul devenise deja o preocupare certă pentru mulţi. În prezent, diversele gadget-uri şi tablete electronice captează şi ele atenţia potenţialilor cititori”.
În Statele Unite, procentul celor care folosesc internetul depăşeşte 80 la sută din totalul populaţiei active. Cam tot atâţia utilizează telefoanele inteligente.
Jurnalişti multitasking
Această realitate obligă jurnaliştii la mai multe eforturi de adaptare, a subliniat Jermoe Aumente. În primul rând, a menţionat acesta, jurnaliştii trebuie să se acomodeze cât mai repede cum lucrul în mediul online. În SUA, trecerea de la jurnalismul clasic spre cel pe web s-a produs deja, iar 2010 a fost primul an în care publicul american în căutare de ştiri s-a îndreptat în primul rând către online . Apoi – a adăugat profesorul Aumente – jurnaliştii au obligaţia să activeze ca generalişti, abordând subiecte din domenii diferite. Nu în ultimul rând, specialistul american a recomandat ziariştilor să includă componente audio şi video – pe care eventual să le editeze singuri – la propriile materiale.
Universitarul prevede că, dacă va face acest lucru, presa românească se va alinia complet, “în 4-5 ani”, acestor tendinţe globale.
Lupta cu jurnalismul rău
Răspunzând la întrebările jurnaliştilor români, Jerome Aumente a ajuns să abordeze un capitol sensibil pentru presa din România.
“În mass-media trebuie să poţi să ai încredere cum ai încredere în apa pe care o bei. Dacă sunt ziarişti sau instituţii de presă care caută să-şi manipuleze publicul în scopuri politice sau de altă natură, ceilalţi jurnalişti trebuie să reacţioneze. De asta există, sau ar trebui să existe, asociaţii profesionale bazate pe coduri etice clare şi respectate”, a mai spus profesorul Aumente.
Alte sfaturi ale sale:
“Ca jurnalist, încearcă să-ţi duci subiectul până la capăt şi, atunci când nu înţelegi ceva, recunoaşte şi cere lămuriri”
“Jurnaliştii adevăraţi sunt ca arhitecţii: nu îşi gândesc subiectul doar ca pe o singură cameră, ei şi-l proiectează ca şi cum ar construi o casă spaţioasă”
“Analiştii sau specialiştii la care apelează presa trebuie puşi să menţioneze dacă au vreun interes de afaceri în domeniul pe care îl abordează”
“Jurnaliştii nu fac bine dacă folosesc camera ascunsă fără un motiv întemeiat. Această abordare este acceptabilă doar atunci când jurnaliştii nu au de ales”
“Şi subiectele pozitive sunt de interes”
“Cei mai buni jurnalişti sunt cei care ies din redacţie”
Jerome Aumente
Este consilier al decanului Şcolii de Informaţie şi Comunicare de la Universitatea Rutgers, din statul american New Jersey.
În carierea sa, Aumente a pregătit 14.000 de jurnalişti de pe aproape toate continentele. A scris trei cărţi despre jurnalism, noile tehnologii de comunicare şi internet. S-a alăturat echipei de profesori de la Universitatea Rutgers în 1969, după aproape un deceniu de experienţă ca jurnalist.
