Cantitatea și varietatea preparatelor culinare erau două criterii prin care țarii Rusiei, de exemplu, își impresionau oaspeții.
În aceste momente de răgaz vă recomandăm o carte în care, alături de faptele istorice, putem afla și ce bucate conțineau ospețele țarilor Rusiei. Este vorba despre una dintre cele mai documentate cărți apărute de curând la Editura Trei, „Romanovii (1613-1918)“, scrisă de Simon Sebag Montefiore. Scriitorul precizează că, uneori, „ospeţele oficiale erau adevărate maratoane gastronomice – cu câte 70 de feluri de mâncare din carne de urs, vită, porumbel, sturion, totul însoţit de votcă, bere sau cvas, o băutură slavă tradiţională cu un conţinut scăzut de alcool“.
Pe lângă cantitate, mesele aveau și bucate speciale, astfel că la nunta sa Aleksei Mihailovici, care a domnit ca ţar între anii 1645 și 1676, „s‑a ospătat cu lebădă umplută cu şofran, iar soţia lui a mâncat gâscă, purcel de lapte şi pui“, precizează istoricul.
Ce preferau Petru cel Mare și Ecaterina
Atât Petru cel Mare, cât și Ecaterina cea Mare par să fi fost mai degrabă modești din punct de vedere culinar în viața de zi cu zi. Astfel, printre alimentele consumate de Petru cel Mare se numărau ciorba de varză, piftia, carnea friptă cu castraveți murați, iar Ecaterina prefera carnea de vită fiartă cu murături. În ceea ce privește dulciurile, ea savura Kolomna – un fel de piure de fructe amestecat cu miere și albuș, care apoi era copt. Însă altfel stăteau lucrurile la ospețele cu invitați. Din meniul oficial al evenimentului făceau parte o multitudine de supe, carne de pui sau prepeliță cu trufe, fazan cu fistic, rață cu măsline și multe altele, inspirate din bucătăria franțuzească.
Mesele lui Nicolae al II-lea, ultimul țar al Rusiei, conțineau supă cu pateuri și bucățele de brânză, pește, legume, dulciuri și fructe. Printre băuturile preferate se numărau vinurile albe sau roșii și berea, menționează site-ul Russia Beyond. Același site menționează că printre mâncărurile rusești tradiționale se numărau „kulebyaka“, un produs de patiserie cu umplutură variată, „kurnik“, plăcintă cu carne de pui, piftie sau
„ukha“ – ciorbă de pește.
Nu lipseau nici lichiorurile de cafea și, bineînțeles, ceaiul rusesc savurat cu precizie englezească.
Manierele la masă
Manierele la masă erau foarte importante, tocmai de aceea copiii erau educați până în cele mai mici detalii despre cum se prezintă în fața celorlalți. O notă în acest sens, făcută de Simon Sebag Montefiore, se referă la ultima familie imperială și la fiul lui Nicolae al II-lea, Aleksei. Părinţii nu puteau să-l disciplineze. K.R. (Konstantin Konstantinovici, mare duce) se plângea de manierele oribil de grosolane pe care băiatul le avea la masă. „Nu era în stare să stea drept, mânca urât, lingea farfuria şi îi tachina pe ceilalţi; împăratul prefera adesea să se întoarcă cu spatele când împărăteasa o mustra pe fiica ei cea mare, Olga, fiindcă nu-l ţinea în frâu“, consemnează autorul volumului „Romanovii (1613-1918)“.
