“Situată între bulevardul Carol şi strada Italiană, apare cu acest nume în planurile oraşului de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Pe această stradă s-a aflat prima locuinţă a lui Mihai Eminescu, după sosirea sa în Bucureşti, în 1877. Ioan Slavici precizează că era o odaie spaţioasă cu antreu larg, într-o veche casă cu cerdac din secolul al XVIII-lea. De pe această stradă, poetul mergea pe jos până la redacţia ziarului conservator Timpul, aflată pe Calea Victoriei”, scrie istoricul Alexandru Ofrim în lucrarea “Străzi vechi din Bucureştiul de azi”.
Mihai Eminescu nu este singurul nume mare de care se leagă istoria acestei zone. Fondatorul şcolii româneşti de neurochirurgie, Dumitru Bagdasar, a locuit şi el pe strada Speranţei.
Potrivit Artmark Historical Estate, ultimele decenii au măcinat însă din eleganţa imobilelor din zonă. Naţionalizată după anii 1960, atunci când se afla în proprietatea doctorului Elias Haim, reşedinţa a avut parte de-a lungul timpului de proprietari care au preţuit-o şi au investit în conservarea şi restaurarea acesteia.
Imobilul cu o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi, dispuşi pe S+P+E+M, cu 10 camere li trei băi, a fost renovat recent.
După o muncă de şase luni, sub coordonarea designerului Irina Neacşu, demisolul, un spaţiu de regulă puţin ofertant, a fost transformat într-un spaţiu cu destinaţie office.
Numeroase piese de mobilier personalizate, accente british într-un decor eclectic, tapetul desenat digital şi apoi imprimat pe hârtie, sistemul climateric în pardoseală sunt doar câteva dintre elementele care conferă farmec proprietăţii.
Întreaga locuinţă este o reinterpretare în cheie modernă a unui imobil dominat de trăsături arhitecturale clasice, specifice Bucureştiului de la început de secol XIX.
Terasa imobilului, amenajată modern, oferă o panoramă amplă a zonei, un peisaj dominat de clădiri interbelice avangardiste, moderniste, dar şi de imobile reprezentative pentru stilul neoromânesc sau eclectic.
Casa este disponibilă şi pentru închiriere.
