Fiecare dintre noi suntem strămoșii cuiva, de aceea este foarte important să ne cunoaștem rădăcinile. Cu alte cuvinte, istoria contribuie la crearea unei scheme explicative a fiecăruia dintre noi, a lumii sau a traiectoriei generale ale întregii umanități.
Dincolo de faptele istorice, ea reprezintă și un timp infuzat cu experiențe subiective. Prin urmare, istoria poate reprezenta dinamica unei epoci, coerența acesteia, însemnătatea ce o are și spiritul oamenilor care au trăit în respectiva perioadă.
Având în vedere societatea din zilele noastre, care se axează mai mult pe principii pragmatice, rolul istoriei este puțin incert. În ceea ce privește utilitatea istoriei, aceasta ne poate ajuta să o folosim în contexte practice – ca modalitate de a răspunde anumitor întrebări – dar și ca modalitate de a percepe schimbările care au dus la conturarea prezentului, prin depistarea și prezentarea realităților prin filtrul propriei conștiințe.
Istoria poate fi văzută ca un laborator de unde pot fi extrase informații, cauze și consecințe, ca dovezi ale dezvoltării speciei umane. Totodată, istoria ne ajută să analizăm și să contemplăm la funcționarea societăților moderne.
Istoria este precum o călătorie, care ne poate îmbogăți intelectual și spiritual, privind-o ca pe o evoluție a civilizației globale. Istoria nu este o simplă înșiruire de fragmente culturale, politice și sociale, ci un proces neîntrerupt, unde fiecare epocă este conectată cu următoarea. În plus, citind diverse cărți de istorie căpătăm înțelepciune și maturitate. Deși natura umană este asemănătoare, fiecare trăire și nuanță a vieții este subiectivă.
În concluzie, indiferent de motivele pentru care citim cărți de istorie, trebuie să fim conștienți de faptul că istoria este o posibilitate infinită de cunoaștere, înțelegere și contemplare a întregii umanități.
Comanda carti de istorie recentă, top 3, care nu trebuie să lipsească din biblioteca ta:
Steagul rosu. O istorie a comunismului. Cartea scrisă de David Priestland trece în revistă comunismul, de la Revoluția Franceză și până la căderea Zidului Berlinului. Totodată, aduce în prim-plan cei mai cunoscuți lideri comuniști ai lumii, de la Marx, Lenin și Stalin, până la Kim Ir Sen, Che Guevara, Ceaușescu și Gorbaciov. Dincolo de înșiruirea cronologică a evenimentelor, autorul identifică tipare ale comunismului, relații de tip cauză-efect și prețul uman plătit din cei 40 de ani de comunism.
O altă carte de istorie unică, mai ales în contextul războiului din Ucraina, este Ucraina și Rusia, iubire și ură, scrisă de Michael Tchernoff-Horovitz. Tensiunile dintre cele două țări își au originea încă din Evul Mediu, deși rădăcinile sunt comune. În realitate, însă, drumurile celor două națiuni au separate de secole, iar fiecare țară și-a dezvoltat limba și cultura proprie. Numele de „Ukraina” apare, pentru prima dată, în secolul al XII-lea, iar pe harta Europei de Est abia la început de secol XV. „Ukraina” înseamnă teritoriu sau ținut de frontieră. O ultimă carte pentru pasionații de istorie este Oamenii lui Putin, al cărui autor este Catherine Belton. Cartea dezvăluie povestea nespusă dintre Putin și micul grup de KGB-iști ajunși la putere și care au jefuit Rusia. Totodată, relevă și modul în care Putin a ajuns la putere și cum a fost creată noua generație de oligarhi, care și-au extins puterea de influență de la Kremlin până în SUA și Europa.
