» Am analizat timp de sase luni un cont bancar de economii pentru a vedea cine iese mai tare: comisioanele platite sau dobanzile incasate.
Am pus la microscop un cont curent de economii, am creat un titular de cont imaginar si am simulat un scenariu relativ simplu al operatiunilor: o data pe luna intra banii din salariu, dupa care incep sa iasa sumele pentru plata facturilor, banii de cheltuieli curente, o rata la un imprumut de nevoi personale, alte cheltuieli neprevazute.
Am imaginat apoi profilul unui client prea ocupat in timpul zilei ca sa plateasca facturile de telefon, internet, cablu TV, energie, mergand la ghiseul fiecarui furnizor. Dincolo de faptul ca il scapa de drumuri si stat pe la cozi, aplicatia de internet banking ofera utilizatorului avantajul ca poate face platile la orice ora, in orice zi din saptamana. Pe de alta parte insa, aplicatia mareste costurile pentru ca utilizatorul plateste lunar o taxa de utilizare.
La profil am adaugat folosirea cat mai des a cardului pentru plati la comercianti – operatiuni netaxabile – si reducerea pe cat posibil a retragerilor de numerar de la bancomat. Am adaugat, de asemenea, ipoteza ca personajul nostru nu merge din leafa in leafa ci economiseste lunar, o parte din salariu pentru care banca ii calculeaza dobanda.
Contul aflat in teste a avut atasate un card cu care se pot face plati la comercianti si retrage numerar de la bancomat, dar si o aplicatie de internet banking cu ajutorul careia se pot face transferuri, in conturile furnizorilor de utilitati, de exemplu.
Categoriile de costuri bancare suportate de client: comisioane de administrare a contului, respectiv a cardului, taxa lunara pentru aplicatia de internet banking, o taxa pe fiecare transfer bancar si comisionul de retragere a numerarului de la bancomat.
Dupa modelul celebrului personaj virtual "Tamagotchi", am lasat clientul imaginar sa se miste din ianuarie pana in iulie intr-o lume asemanatoare cu cea dintr-un oras mare cum e Bucurestiul, cu obiceiuri de consum inspirate din viata unui om real. La taxe si comisioane am folosit datele unei banci de pe piata romaneasca, apoi am tras linie si am calculat.
Intr-o prima faza, am constatat ca la sumele unor facturi obisnuite cum sunt cele de telefonie sau energie electrica, cele mai scumpe sunt transferurile bancare. Plata unei facturi de cablu TV si internet (la un loc, catre acelasi furnizor), de exemplu, ajunge sa coste aproape 4% daca banii pleaca din cont prin transfer bancar. Aceeasi suma achitata cu bani scosi de la bancomat ar costa doar 0,2%. Cum la transferul bancar prin internet banca percepe, de regula, o suma fixa, (in cazul descris e vorba de 2,5 lei pe fiecare transfer), cu cat sumele transferate sunt mai mici, cu atat devine mai avantajos numerarul. In cazul taxelor amintite mai sus, costurile s-ar egaliza abia in cazul unui transfer mai mare de 1.250 de lei (12,5 milioane). Abia peste aceasta suma e mai scump sa scoti banii de la bancomat. Concluzia: comoditatea costa!
Cu toate acestea, numerarul, a carui retragere de la bancomat costa cel putin 0,2% (in cazul unor banci ajunge si la 0,5%), a ocupat mai mult de o treime din sumele totale iesite din contul personajului nostru. Foarte scumpe sunt retragerile de la bancomatele altor banci taxate cu o suma fixa plus un procent din suma retrasa. Cu cat mai mici si mai dese sunt sumele, cu atat mai scumpe sunt retragerile. Partea care a contribuit cel mai mult la reducerea costurilor a fost plata cu cardul la comercianti (jumatate din sumele iesite din cont), care este necomisionata. Plata cu cardul eficientizeaza mai ales costurile fixe, cum sunt cele de administrare a contului, a cardului si a aplicatiei de internet. La final am socotit dobanzile: contul de economii are dobanzi mai generoase decat contul curent obisnuit, dar daca sumele puse deoparte sunt mici, dobanda e anulata practic de taxele si comisioanele pentru retrageri sau pentru transferuri.
