Guvernul ar putea reduce în două trepte comisioanele interbancare la plăţile cu cardul la comercianţi, după ce reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi au solicitat în cadrul unei dezbateri la Finanţe să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.
Investitorii străini au solicitat autorităţilor să amâne proiectul privind limitarea comisioanelor interbancare până la momentul adoptării regulamentului la nivelul Uniunii Europene, considerându-l prematur şi în lipsa unui studiu de impact. Pe un proiect european, noi aparent ieşim cu o lege înainte ca acest proiect să fie finalizat, fără să fi făcut un calcul al impactului asupra categoriilor implicate şi cu o perioadă de tranziţie de şase luni în loc de doi ani. Considerăm că este prematur şi am prefera să fie amânat până va fi implementat regulamentul european, a declarat joi Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS). El a arătat că băncile vor trece costurile în altă parte, respectiv la consumatori, mai ales după doi ani în care sistemul bancar a înregistrat pierderi, iar anul trecut profitul marginal a fost obţinut din diferenţa de trecere de la standardele RAS la IFRS.
Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei. Ministerul Finanţelor aminteşte că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
Tendinţă în UE
“În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Manolescu a arătat că regulamentul la nivelul Uniunii Europene se va aplica la un moment dat şi atunci fiecare ţară va prelua direct regulamentul, spre deosebire de o directivă, care presupune alţi paşi de implementare.
„Sunt şi alte state care au făcut pasul înainte, există o tendinţă ca statele UE să facă în anumite situaţii paşi aniticipaţi în ideea în care, odată stabilite anumite lucruri la nivel european, ele chiar se întâmplă. Există un regulament UE care se va aplica oricum anul acesta sau anul viitor, ideea era ca proiectul să cuprindă toată zona aceasta a plăţilor“ , a spus Manolescu. La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect.
