Alegerea profesiei pe timp de criză

Dacă atunci când eram mici, doream să ne facem doctori, aviatori sau profesori, acum, când am crescut, ne-am dat seama că nu este atât de simplu să ne alegem cariera. Factorii economici, influenţa celor din jur, oferta săracă de pe piaţa muncii sunt elementele care au influenţat acut dorinţa noastră în urmarea unei anumite profesii. Dar, ce este de făcut într-o astfel de situaţie? Specialiştii recomandă o atitudine obiectivă, în urma unei informări profunde cu privire la ceea ce ne înconjoară.

Criteriile de alegere a unei profesii în perioadă de recesiune econo­mi­că nu mai sunt la fel de bine definite faţă de anii trecuţi. Dacă pasiunile au jucat un rol important în alegerea unui domeniu de profesare, în prezent, acestea sunt mai puţin folosite de către viitorii angajaţi pentru simplul fapt că nu se mai corelează cu aşteptările pieţei muncii. „Alegera carierei este un proces de cunoaştere, dar şi unul afectiv. Factorul esenţial îl
constituie motivaţia. Din păcate, astăzi, tot mai des, alegerea carierei presupune criterii ce vizează asigurarea unui nivel de trai bun, renunţându-se la satisfacţii profesionale, afective”, explică Valeria Baciu, consilier în carieră GCDF (Global Career Development Facilitator). „În ultima perioadă, oamenii se ghidează în alegera profesiei folosind criterii ca salariul, oportunităţi de promovare sau sfera de relaţii ce se poate genera la jobul respectiv”, completează Baciu. Pe de altă parte, Clementina Rusu, consultant Ascendis – We Know How (WKH), apreciază că în alegerea unui profesii, nu criteriile s-au schimbat, ci doar priorităţile. „Criteriul financiar şi-a menţinut importanţa în decizia de alegere a unei profesii sau a unei companii, însă, în prezent, acesta are o altă intensitate, nu mai este la fel de puternic ca intensitate în decizia finală faţă de stabilitatea companiei pe pia­ţă”, exemplifică Rusu.

Criterii de selecţie

Date fiind condiţiile, criteriile trebuie să fie în conformitate cu ceea ce oferă piaţa muncii, cât şi aşteptările şi nevoile noastre. „Stabilitatea locului de muncă, salariul, renumele firmei, perspectivele de promovare sau posibilitatea de a practica joburi cât mai multe pot fi criterii utilizate în prezent”, specifică Valeria Baciu.
Ionuţ B. (25 de ani) îşi amin­teşte că, iniţial, a dorit să se facă chimist, ca şi părinţii lui, astfel putând să continue tradiţia. „În schimb, la fina­lizarea facultăţii, am realizat că nu este loc şi pentru mine pe piaţa muncii. Astfel, m-am înscris la un master în Teh­nologia Informaţiei şi m-am angajat în domeniul IT&C, unde aşteptările şefului meu sunt în concordanţă cu ale mele”, ne-a mărturisit tânărul.
Prin urmare, alegerea profesiei este o problemă destul de dificilă, cu atât mai mult cu cât soluţiile sunt limitate. „Când o persoană îşi stabileşte viitorul, indicat ar fi ca ea să fie bine informată şi să fie conştientă de propriul potenţial. De asemenea, este important să depună efort şi interes pentru a-şi alege cea mai potrivită profesie”, remarcă Clementina Rusu.

Crearea unei identităţi

Odată stabilite obiectivele în carieră­, parcursul profesional nu se opreşte aici. În primul rând, profesia necesită o recunoaştere în domeniu. „Alegerea carierei presupune asumarea unei anumite identităţi, după care parcurgerea a doi paşi: urmarea unor studii corespunzătoare domeniului ales şi exercitarea profesiei, care se poate concretiza prin înfiinţarea propriei afaceri sau angajarea într-o firmă/instituţie”, precizează Valeria Baciu.
Din păcate, de multe ori, compromisul este o soluţie în această perioadă, fiind explicată ca o decizie pentru moment, fără a fi anticipate cu atenţie efectele acestuia. „Dacă faceţi un compromis, se pot contura cel puţin două situaţii: fie apare frustrarea dacă rămâneţi mai mult timp la locul de muncă pentru care aţi făcut compromisuri, fie nu se va pune problema, dacă banii sunt pe primul loc”, argumentează Baciu.

Schimbarea profesiei la o vârstă de peste 30 de ani poate întâmpina mai multe dificultăţi. În schimb, dacă decizia este obiectivă, rezulta­tele, de cele mai multe ori, duc la lucruri bune. „O astfel de persoană ar trebui să-şi asume şi să fie realist legat de propriile competenţe şi abilităţi şi să depună efort în acest sens”, spune Clementina Rusu, care recomandă, în astfel de cazuri şi apelarea la un consultant în resurse umane. „Este dificil pentru o persoană să fie motivată şi implicată într-un job care nu îi face plăcere din diverse motive. În general, subiectivitatea şi necu­noaşterea reală a competenţelor şi aptitudinilor personale sunt cauzele care conduc la alegerea unei profesii mai puţin potrivite. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, aceste persoane pot apela la sfatul şi consilierea unor profesionişti din domeniul resurselor umane”, adaugă Rusu.
Spre exemplu, WKH Dezvoltare Organizaţională, în parteneriat cu Ascendis Consulting, a demarat un proiect cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007 – 2013 şi bugetul naţional, prin care vor fi consiliaţi profesio­nal şi psihologic şomeri peste 45 de ani, şomeri tineri şi persoane în căutarea unui loc de muncă.

9 sfaturi în a vă angaja:

• Întrebaţi cunoştinţele de posibile locuri de muncă vacante.
• Vorbiţi cu oamenii care lucrează în domeniu.
• Informaţi-vă despre ceea ce presupune practic cariera aleasă, dincolo de ceea ce aţi învăţat.
• Informaţi-vă despre ceea ce înseamnă exact slujba pe care o vizaţi.
• Obţineţi informaţii despre companie re­­feritor la postul vacant, atmosfera
de lucru, relaţiile de lucru, stilul mana­-
ge­rului.
• Depuneţi CV-ul însoţit de o scrisoare 
de prezentare – scrisoarea reia succint şi cu termeni de impact câteva date din CV, cu argumente ce-l recomandă pentru interviu.
• Pregătiţi-vă pentru interviu.
• Interesaţi-vă despre proba practică.
• Solicitaţi rezultatele la final.

Sursa: Valeria Baciu