De factură europeană Bruxellesul va prezenta marţi, 15 decembrie, un plan care va marca un enorm avans spre gestionarea comună a frontierelor UE, dacă va fi aprobat de statele membre şi de Parlamentul European.
Comisia Europeană intenţio-nea-ză să propună o reglementare vizând crearea unei veritabile agenții de pază de coastă şi de pază a frontierelor, constituită din mii de persoane ce pot fi mobilizate rapid şi care ar avea capacitatea de a se autosesiza în caz de ameninţare considerată gravă la frontierele Uniunii. Obiectivul este îndiguirea fluxului de imigranţi proveniţi esenţial din Turcia. Pentru Bruxelles miza este şi salvarea Tratatului Schengen, semnat în 1985, care a instituit libera circulaţie a persoanelor în interiorul UE, dar acum ameninţat din cauza porozităţii frontierelor exterioare europene.
Creată în 2004, Frontex, „agenţia europeană pentru gestionarea cooperării operaţionale la frontierele exterioare ale statelor membre“, va fi rebotezată şi va avea puteri considerabil întărite. Cu personal ce va trece de la 400 la 1.000 şi cu un corp de rezervişti de 1.500 de agenţi (gărzi de coastă şi grăniceri naţionali), această forţă va fi mobilizabilă în 2-3 zile în caz de nevoie. În prezent, nu există corp de rezervişti şi când Frontex are nevoie de personal suplimentar, îl solicită ţărilor membre şi asta iar săptămâni. Cu noua „Agenţie“, statele vor trebui să-şi mobilizeze efectivele când vor fi solicitate şi nu vor avea altă soluţie. Pentru moment, Frontex este responsabilă cu coordonarea activităţilor gărzilor de pază a frontierelor la graniţele Uniunii şi pune deja la dispoziţia statelor membre o forţă de reacţie rapidă, RABIT, compusă din grăniceri puşi la dispoziţie de capitalele europene.
Rapidă şi nu prea
Grecia a cerut oficial activarea acestei forţe de reacţie, RABIT, joi 3 decembrie, dar partenerii săi europeni, excedaţi că ea nu-şi supraveghează suficient insulele din Marea Egee, au ajuns să ameninţe Atena cu excluderea din spaţiul Schengen. Noul mod de intervenţie recomandat de Comisia Europeană împinge foarte mult înainte gestionarea comună a frontierelor. Corpul european de pază a frontierelor ar putea fi desfăşurat fără asentimentul statelor implicate, după o anchetă în teren a agenţiei şi o recomandare a Comisiei. Această recomandare va fi apoi supusă unui grup de experţi constituit din reprezentanţii ţărilor membre. Care pot bloca propunerea dar cu majoritate calificată inversată, dificil de întrunit. Reuniunile vor putea fi convocate foarte rapid şi pot fi ţinute la telefon. Această procedură ultra-rapidă şi pentru mulţi opacă relevă din „comitologie“, un mod de decizie „a la Bruxelles“ discreditat în special în Parlamentul European.
Parisul şi Berlinul susţin Comisia
Într-un document comun supus miniştrilor de Interne ai celor 28 state membre ale UE reuniţi la Bruxelles, vineri 4 decembrie, Franţa şi Germania au recomandat o întărire foarte accentuată a Frontex, inclusiv o capacitate de auto-sesizare. „În circumstanţe excepţionale, Frontex va trebui să poată preia iniţiativa de desfăşurare, sub propria responsabilitate, echipele de intervenţie rapidă la frontiere“.
Desigur că planul Comisiei va genera dezbateri aprinse. De ani de zile, o mutualizare a frontierelor UE este în mod repetat evocată, dar până în prezent ea a fost mereu respinsă, în special de guvernele cu majorităţi naţionaliste – Polonia, Ungaria – sau în Italia şi Grecia, mereu arătate cu degetul pentru deficienţele lor la controalele de frontieră. Pentru ca propunerea Comisiei de reglementare să fie validată, trebuie adoptată de Consiliul European cu majoritate calificată şi de Parlamentul European, ceea ce va lua luni de zile.
Comisia ar putea recomanda statelor membre UE să accepte refugiaţi sirieni, dar nu va fi propusă nici o cotă şi recomandarea nu va avea caracter obligatoriu.
