Integrarea in Uniunea Europeana va clatina din temelii industria constanteana. Specialistii sustin ca, in acest moment, numai cateva firme sunt capabile sa faca fata concurentei din Piata Comuna. Daca municipiul Constanta nu va rezista presiunii occidentale, toata economia tarii se va prabusi, caci pe aici se realizeaza 80% din exporturile Romaniei si cea mai mare parte din importuri.
“Structura firmelor din Constanta face ca ele sa fie mai pregatite la impactul aderarii la Uniune decat firmele din alte zone ale tarii”, spune Mihai Daraban, presedintele Camerei de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta. In judet exista domenii de activitate care pot face fata concurentei de pe Piata Comuna.
Cel mai bine pregatit pentru integrare este Portul Constanta, in opinia lui Daraban: “Economiile tarilor din Europa Centrala care nu au acces la mare vor avea nevoie de operatorii portuari constanteni, care sunt foarte bine pregatiti”. Acestia lucreaza deja cu toate standardele de calitate implementate pe plan international, cum ar fi ISO, ISPS etc. Constanta sta foarte bine si in ceea ce priveste cateva intreprinderi din industria alimentara, firme private din domeniul panificatiei si al uleiurilor, care s-au impus deja pe piata romaneasca si care indeplinesc deja toate standardele comunitare.
Turismul, o himera
“In Constanta, soarele straluceste numai doua luni pe an”, spune presedintele CCINA, care afirma ca, pentru ca turismul sa fie eficient, trebuie lucrat cel putin opt luni pe an. In acest domeniu nu exista solutii de moment sau minuni. De fapt, de 15 ani se incearca tot felul de experimente, pe pielea constantenilor si a turistilor. “Turismul a fost dezvoltat individual pana acum. Autoritatile locale ar trebui sa colaboreze cu cele centrale, pentru ca Romania are posibilitati pe care nu le exploateaza”, recunoaste prefectul Constantei, Danut Culetu. Mihai Daraban incearca sa vina cu o solutie: jocurile de noroc. “Singurul turist care nu tine cont de clima e jucatorul. Poate ar trebui sa transferam cazinourile din Bucuresti pe litoral”, spune Daraban.
Lipsesc investitiile
“Motoarele” economiei sunt investitiile, exportul si consumul. In aceasta ultima privinta, lucrurile nu stau tocmai pe roze, ministrul de Finante afirmand raspicat ca ar trebui limitat consumul populatiei. Vom avea astfel conditii mai dure cand vom dori sa accesam credite si taxe mai mari. Nici exportul nu este un punct forte, din moment ce majoritatea produselor vandute sunt materii prime, fara valoare adaugata. Ne lipsesc investitiile “green-field”, pune presedintele CCINA degetul pe rana. Exista in Constanta si astfel de proiecte, pornite de la zero, apartinand firmelor germane, in special in domeniul comertului. Se poate insa mai mult. Constanta are suficiente parghii pentru a fi mai atractiva pentru business, sustin specialistii, care afirma ca se poate “lucra” la taxe, prin acordarea de facilitati investitorilor.
Daca autostrada nu e…
Investitiile in infrastructura sunt marea problema a Romaniei. Este inadmisibil, spun oamenii de afaceri, ca, dupa 15 ani de economie de piata, Romania sa aiba de-abia 100 de kilometri de autostrada. Autostrada Bucuresti – Constanta, parte a coridorului european IV, are o importanta strategica pentru Constanta. “Ne laudam ca Banca Nationala are o rezerva de miliarde de dolari. Poate ar trebui ca o parte din bani sa fie directionati spre aceasta autostrada de importanta strategica. Fara ea, economia Constantei se sufoca”, spune Daraban. Realitatea ii da dreptate: traficul de containere prin port a crescut la 30.000 de unitati anual, toate fiind transportate cu TIR-urile, CFR-ul face greva in fiecare an, din ce in ce mai multi turisti prefera automobilele pentru a veni pe litoral si coridorul VII (Canalul Dunare-Marea Neagra) nu e pregatit din punct de vedere al porturilor riverane Dunarii.
Oras european
Primaria Constanta are in derulare un pachet de proiecte pentru a revitaliza economia. Pe langa investitiile in turism, care vizeaza reabilitarea zonei peninsulare, amenajarea unei marine in Portul Tomis, construirea unei sosele de coasta spre Mamaia etc., autoritatile au in vedere si construirea unui parc industrial, a unui incubator de afaceri si a unui centru international de business. Constanta va deveni o metropola, care va ingloba un perimetru situat pana la 30 de kilometri in jurul sau si va avea un metrou rapid de suprafata. Se va construi soseaua de centura care leaga municipiul de Ovidiu, Lazu si Agigea si se va realiza si o perdea forestiera, impotriva desertificarii, cu investitie japoneza. In proiect sunt incluse si construirea a doua noi cartiere de case, reabilitarea tuturor fatadelor imobilelor, reabilitarea sistemului sanitar, dar si fluidizarea circulatiei, in acest domeniu fiind deja conturat un master-plan. Sunt semne pozitive, intr-o mare de incertitudini.
