Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exit Poll Rezultate Europarlamentare:
PSD 25,8%, PNL 25,8%, USR Plus 23,9%, Pro România 5,7, UDMR 5,5%, PMP 5,2%

Lasă loc de interpretări întrebarea referendumului?

Răspunsurile pe scurt: nu – întrebarea este standard și este impusă de lege. Răspunsul mai pe larg - în cele ce urmează, cu precizarea că ambiguitatea întrebării este una dintre principalele temeri vehiculate zilele acestea de opozanții inițiativei CpF.

Cătălin Sturza 0 comentarii

Actualizat: 29.09.2018 - 10:15

Legea nr. 3/2000 privind desfășurarea în general a referendumurilor (legea-cadru), la capitolul Referendumul pentru revizuirea Constituției, precizează, la articolul 7: „Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin «DA» sau «NU» la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: «Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției României în forma aprobată de Parlament?»”.

Așadar, întrebarea care se va găsi pe buletinul de vot NU conține nici un fel de „portiță secretă” și NU este un „cal troian”. Întrebarea este perfect închisă și foarte precisă. Există o singură lege de revizuire a Constituției (1), care este votată de Parlament (2). Acea lege clarifică definiția căsătoriei între un bărbat și o femeie la art. 48, alin. 1 al Constituției. Nu există în acest moment alte legi de revizuire avizate de CCR, iar dacă ar exista, acestea ar trebui să treacă, la rândul lor, prin Parlament.

Prin urmare, aceasta este formularea standard impusă de lege pentru întrebarea ce se pune la o revizuire constituțională și e prevăzută ca atare de lege.

De ce nu e trecută, totuși, o formulă mai clară pe buletinele de vot? La astfel de consultări pot exista uneori revizuiri a câte 50 de articole – așa cum s-a întâmplat în 2003. Ar fi imposibil să fie trecute pe buletinul de vot întrebări separate despre fiecare alineat în parte. Faptul că de data asta doar un singur articol e supus revizuirii nu schimbă principiul și formula standard. Și, încă o dată, legea publicată în Monitorul Oficial (pe care o puteți verifica oricând în online) este despre înlocuirea termenului „soți” cu expresia „un bărbat și o femeie” în privința căsătoriei, în cadrul art. 48 alin. 1 din Constituție.

Câteva precizări suplimentare:

a) Referendumul acesta este decizional pe aprobarea legii – dacă referendumul este validat, legea va fi aplicată imediat.
b) Referendumul din 2009 a fost unul consultativ, de aceea întrebarea, acolo, a fost formulată altfel.
c) Întrebarea de acum este identică cu cea de la Referendumul constituțional din 18-19 octombrie 2003, care s-a desfășurat TOT în două zile. Atunci s-au prezentat la vot 55,7% dintre alegători, adică aproximativ 10 milioane de oameni.

Am văzut și o altă teorie a conspirației, cu un asterisc „suspect” tipărit pe buletinele de vot. E foarte interesant la ce concluzii au ajuns unii cu privire la acel asterisc – ținând cont că el nu există și că până acum nici măcar nu s-au tipărit buletinele de vot. Însă astfel de fumigene sunt tipice pentru modul în care adversarii inițiativei cetățenești au încercat s-o discrediteze – printr-o tactică a falsificării inițiativei, a conspirativitei și a alarmismului.

Comentarii

loading...