19:25 – Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că va primi vineri avizele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind candidaţii la şefia parchetelor şi le va înainta în aceeaşi zi preşedintelui Traian Băsescu, care are ultimul cuvânt privind numirile, informează Mediafax.
19:00 – Toţi cei şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA şi DIICOT au primit, joi, aviz pozitiv din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Dintre cei şase candidaţi intervievaţi miercuri şi joi la CSM, Laura Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA, Bogdan Licu, propus prim-adjunct al procurorului general, şi Codruţ Olaru, propus în funcţia de adjunct al procurorului general, au primit aviz pozitiv cu unanimitate de voturi din partea Secţiei pentru procurori a Consiliului, potrivit Mediafax.
Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Românei, Alina Bica, propusă la şefia DIICOT, şi Elena Hosu, propusă procuror-şef adjunct la DIICOT, au fost avizaţi favorabil cu majoritate de voturi.
Avizele CSM, care sunt consultative, vor fi trimise, cu motivări, vineri, Ministerului Justiţiei. Propunerile pentru ocuparea funcţiilor de conducere din Ministerul Public, însoţite de aceste avize, vor fi înaintate preşedintelui României, Traian Băsescu, acesta având ultimul cuvânt privind numirile.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
_ _ _ _
17:00 – Membrii CSM şi ministrul Justiţiei au finalizat audierile şi s-au retras pentru deliberări. În această seară vor anunţa avizele pentru toţi cei şase candidaţi audiaţi miercuri şi joi.
_ _ _ _
16:25 – Au urmat întrebările. Răspunzînd la o întrebare a Oanei hăinală, Hosu a spus ca la IMN NU au existat programe attractive de perfecţionare profesionale, dar că acestea sunt suplinite prin întalniri cu colegii din apaţiul UE, prin întâlniri cu specialişti bancari şi cu poliţia şi că nu există divergenţe între poriectul ei şi cel al posibilei ei şefe, Alina Bica, ce a avut o pinie contrară, deoarece le vor armoniza. Haineală i-a pus si alte întrebări, dar raspunsurile sacadate, înghiţite de emoţie probabil au determinat-o pe şefa CSM să nu insiste cu
Muscalu o întreaba despre cooperarea cu structurile de informaţii. Hosu i-a răspuns că au avut o buna colaborare, fără a dezvolta modul de colaborare.
Muscalu o întreaba dacă sunt necesare modificări legislative. Hosu, tot sacadat, i-a spus, că Poliţia judiciară ar trebui să treacă sub coordonarea DIICOT , ca structură proprie.
Tot Muscalu o întreaba cum îi va atrage pe procurori să vină spre DIICOT , unde este multă muncă, dar fără recompense. Hosu i-a spus că mizează pe comunicarea mai bună şi pe entuziasmul tinereţii procurorilor. Raspunsurile au fost scose mai mult cu forcepsul, pentru că Georgiana Hosu nu a fost capabilă să dea răspunsuri dezvoltate, argumentate.
Termenul de un an de la inregistrarea cauzelor şi cel de şase luni de la începerea urmărirea penală i-a dat bătăi de cap doamnei Hosu, care nu a reuşit să raspundă decât cu mare greutate. Norocul ei a fost Mucalu, procuror şi membru CSM, care a lucrat mulţi ani şi până de curând în DIICOT si care a încercat să o ajute pentru a nu se face de râs deoarece audierea este transmisă în direct, online.
Răspunsurile fragmentate, uşor incoerente, au pus-o într-o ipostază deloc favorabilă.
Nu a ştiut să spună cum va proteja informaţiile clasificate, întrebare pusă de Bogdan Gabor, membru CSM, care a oftat profund înainte de a-i pune o altă întebare despre indicele de admisibilate a căilor de atac şi ce ar tebui să facă ea, ca adjunct în această materie. Ea a propus întalniri săptămânale pentru discutarea soluţiilor, problemelor, concret, pentru fiecare dosar în parte.
Atunci unde mai este confidenţialitatea din dosarele penale, dacă informaţiile sunt disiminate săptămînal si pot ajunge la infractori, spun specialistii.
La un moment dat chiar s-a blocat si nu a mai ştiut ce să spună, aşa că membrul CSM a trecut la altă întebare.
Nici despre colaborarea judiciară instituţională între parchete şi instanţe nu prea a avut soluţii.
_ _ _ _
16:00 – Secţia de procurori începe audierea Georgianei Elena Hosu pentru funcţia de adjunct al DIICOT.
Ea îşi prezintă proiectul de management, vădit emoţionată, citind rezumatul pregătit.
_ _ _ _
14:30 – Alina Bica, propusă pentru funcţia de şef DIICOT îşi prezintă proiectul de management.
Printre priorităţi, ea a enumerat respectarea legalităţii actelor din cadrul investigatiei procurorului de urmarirea penala, pregătirea profesională continuă şi modernizarea programelor Institutului National al magistraturii, ca si procurorii DIICOT să afle cele mai noi instrumente investigative. Bica a susţinut că vrea o structură „elastică”, dar că va impune „planul de anchetă”.
Aceasta afirmă că DIICOT ar trebui să aibă o participare mult mai activă pe plan internaţional, alături de celelalte instituţii ale Parchetului, să contribuie mai mult şi mai vizibil pentru realizarea unei Europe mai sigure „in cinci paşi”. Alina Bica a făcut astfel referire la o strategie a Uniunii Europene „Cinci paşi pentru o Europă mai sigură”.
După susţinerea proiectului, Oana Haineala, preşedintele CSm i-a pus mai multe întrebări, între altele despre standardele privind martorii sub acoperire din proiectul ei, care sunt ” redundantă”, având in vedere că nu mai sunt de actualitate in forma prezentată in proiect.
Bica arecunoscut faptul că nu a formulat fericit acest punct din proiect, dar ca intentia a fost buna.
Haineală o mai întreaba cum va rezolva o situaţie ipotetică in care va trebui să avizeze acte procedurale care vizează posibile infracţiuni săvâtşite având la bază vizele de legaliate pe care le-a dat ca secretar de stat la Ministerul Justitiei. Bica a spus că îl va informa pe procurorul general, care va dispune ce este de făcut.
George Muscalu o întreabă despre recrutarea viitorilor procurori DIICOT. Bica spune ca termenul de şase ani este prea mare şi va propune ca dintre absolvenţii cei mai buni, 2vârfurile”, ai Institului Naţional al Magistraturii să fie repartizaţi direct, pe baza recomandării formatorilor, spre secţii pentru care au aptitudini , inclusiv la DIICOT, pe bază de delegare, iar titulazirea să fie făcută după cei şase ani.
Gabor îi atrage atenţia că absolvenţii sunt stagiari şi nu pot accede direct la DIICOT.
Mulscalu o întreaba despre evoluţia in carieră a procurorilor DIICOT, dacă pot fi scosi din activitate pentru studii şi examenele de promovare şi dacă Direcţia de Crimă Organizată a Poliţiei n-ar trebui trecută în subordinea DIICOT
Bica spune că aşa ar fi drept ca procurorului DIICOT să i se permită o „pauză” fără să+şi piardă calitatea de procuror DIICOT, iar in legătură cu poliţia judiciară şi Direcţia de Crimă Organizată, ea susţine că ar prefera modelul aplicat deja de DNA.
Muscalu o întreabă ce va face cu dosare care au mai multe infracţiuni de competenţa DIICOT, dar şi câteva elemente de corzpţie, ce va face cu acel dosar. Îl va declina către DNA?
Bica răspunde că in astfel de dosare complexe este normal ca dosarul să ajungă la DNA
Muscalu ţi atrage atenţia că în actele normative există prevederi exprese care nu permit ca infracţiunile specifice DIICOT să poată fi declinată către alte strucnturi ale parchetului. Ea a replicat :” de aceea e nevoie de clarificare legislatare”
Bica nu a considerat necesară updatarea proiectului ei cu legislaţia europeanaă şi noul cod penal deoarece până la intrarea la viitorele coduri – 2014- are timp să rezolve „updatarea”
In legatură cu ordinele procurorului şef legate de informaţiile secrete de la SRI sau alte servicii secrete, aspect pe care nu l-a prezentat în proiect, Bica recunoaşte că a omis acest capitol, dar că se aplică legea existentă.
Ea a spus că este fan al deciziilor Curţii Europene a drepturilor Omului şi că va respecta procedurile impuse de CEDO.
La Oficiul de informaţii bancare de la Ministerul Justiţiei, înfiinţat de ea cât a fost secretar de stat, ar trebui să aibă acces toate Parchetele la baza de date pentru a se aplica măsurile asiguratorii pentru recuperarea eventualelor prejudicii.
Bogdan Gabor o întreabă despre ordinele pe care le va da subordonatilor, despre planul de ancheta cand il verifica ea, cand are obligatia să le verifice.
Bica spune ca desi potrivit legii, şeful DIICOT poate face control după şase luni, dacă nu e finalizată ancheta, dar ea ar vrea să fie verificat lunar, iar din două în două săptămâni seful biroului. A confundat controlul operativ cu evaluarea, dar şi-a revenit cu ajutorul membrului CSM Bogdan Gabor.
Ministrul Justiţiei, robert Cazanciuc ţi recomandă să ţină cont de instrumentele statisticii care ţi pot ajuta activitatea. o întreaba despre setul de reguli pentru a împiedica imixtiunile, dacă se referă doar la direcţie sau la mai multe structuri.
Bica spune că regulile sunt pentru directie, ca şeful să nu poată lua dosarul arbitrar de la procurorul de execuţie şi să nu se implice în anchetă ( chestiuni reglementate deja+nn)
_ _ _ _
11:00 – Laura Codruţa Kovesi, dupa audierea pentru funcţia de şef DNA, a evitat să dea nume de (înca un) adjunct DNA, nume de şefi de secţii sau de şefi de servicii teritoriale pe care are de gand să-i propună, ea precizând că nu contează de unde provin, de la DNA sau din alte structuri, contând doar capacitatea lor profesională, managerială şi acceptul lor pentru a fi nominalizaţi.
Ea a raspuns la aceeasi întrebare si în cadrul audierilor de la CSM , întrebare pusă de Oana Hăineală. În fata membrilor sectiei de procurorii Kovesi a dat un răspuns cu un conţinut similar şi anume :”N-aş spune ca ma uit doar la cei din institutie pentru conducere. Sau la alti colegi care au lucrat şase ani la DNA si acum sunt la alt parchet. N-aş putea spune ca cinci şefi vor fi din DNA şi altul din alt parchet. Contează experienţa, cariera, capacitatea managerială”.
Precizam că la Secţi I-a anticorupţie, mandatul lui Lucian Papici expiră in septembrie, anul acesta, însă i-a expirat mandatul lui Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a a DNA , care se ocupa de cazurile de infracţiuni conexe celor de corupţie. De asemenea, mai exista o secţie , tehnică, unde mandatul actulului şef , Horaţiu Baias, nu a expirat.
Pentru o funcţie de adjunct DNA, Ponta l-a propus, după protestul procurorilor DNA, pe Călin Nistor, fostul şef ( cu delegaţie) al serviciului teritorial Argeş, care asigură acum interimatul la şefia DNA. Audierea lui Călin Nistor a fost programtă de CSM pentru data de 23 mai.
La DNA mai exista un loc vacant de adjunct, pentru care nu s-au făcut nominalizări. Este posibil ca pe acest post, dacă va fi numită şef DNA, Codruţa Koveşi să-l propună pe Marius Iacob, fostul ei adjunct de la Parchetul General, cu care a colaborat foarte bine.
_ _ _ _
10:40 – Răspunsul Codruţei Kovesi, propusă pentru şefia DNA, la întrebarea cea mai grea :
„Protestul procurorilor DNA nu mă viza pe mine, ci pe cei care au organizat selecţia pentru conducerea instituţiei. În concluzie, nu cred eu că mă aflu intr-o situaţie conflictuală cu procurorii DNA, deci voi colabora foarte bine cu ei, cum am mai făcut-o şi cînd am fost procuror general”
Elena Hach, membru CSM, fost vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, a întrebat-o dacă va putea colabora bine cu procurorii DNA, în condiţiile în care peste 90 de procurori (din totalul de 127-nn), au protestat împotriva nominalizării unui şef DNA din afara sistemului.
Reamintim că după ce premierul Victor Ponta , fost interimar la justiţie, a anunţat că NU va organiza nici o selectie transparenta pentru ocuparea funcţiilor de conducere în parchete, ci îşi va asuma nominalizări directe, dând şi numele acestora, între care , atunci, nu se afla nici un procuror DNA, ci numai procurori de la DIICOT ( Kovesi este , la origine, procuror DIICOT), 97 de procurori DNA au semnat un protest şi chiar au anunţat că se vor organiza într+o asociaţie pentru a-şi apăra independenţa. Nemulţumirile procurorilor DNA erau argumentate de faptul că deşi DNA era structură cu cele mai bune rezultate la toţi indicatorii, inclusiv la condamnările de demnitari obţinute la instanţele de judecată, ministrul interimar i-a exclus de la nominalizari, această excludere fiind interpretată ca o pedepsire pentru că au avut rezultate.
Citeşte şi Ce planuri au viitorii şefi ai parchetelor
_ _ _ _
10:00 – Dupa ce şi-a prezentat proiectul de management pentru conducerea DNA, foarte bine structurat, pe capitole de competenţe care să înbunătăţeasca activitatea instituţiei, recunoscând şi rezultatele foarte bune obţinute de DNA până acum, lăudate inclusiv în rapoartele de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Laura Codruţa Kovesi ( fost procuror general) a inceput sa raspunda la întrebarile membrilor secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Oana Schmidt Hăineala, presedintele CSM, a întrebat-o ce va face pentru soluţionarea dosarelor mai vechi de şase luni, care n-au fost soluţionate.
Kovesi a explicat faptul că incă de pe vremea cand era procuror general a observat că sunt dosare care s-au plimbat de la un procuror la altul, prin declinări de competenţă, dar că aceste lucruri pot fi stopate prin evaluări periodice.
Insă,a punctat Kovesi, anchetele pot părea tergiversate în dosare unde se fac si comisii rogatorii cu strainătatea sau expertize care depind de programările expertilor. Potrivit lui Kovesi, CSM poate stabili ce inseamna termenul rezonabil. Trebuie verificata ritmicitatea in care se rezolva dosarele asa cum a facut pana acum CSM si chiar Inspectia Judiciare.
De asemenea Hăineală l-a întrebat daca va numi procurori din DNA sau daca va aduce din alte colective. Kovesi a spus ca principalele criterii vor fi competenta profesionala, experienta profesionala, capacitatea de a lucra şi că prioritate vor avea cei care au lucrat în DNA şi au avut rezultate.
George Muscalu, membru CSM a întrebat-o daca va mări sau scadea numărul procurorilor DNA.
Kovesi a spus ca depinde daca evaziunea fiscala va mai fi de competenţa DNA, dar oricum prioritatea este ocuparea celor circa 40 de posturi deja vacante de mai mult timp, dar procurorii nu au vrut sa ocupe acele locuri.
Muscalu o întreabadespre suprapunerilor de competenta intre DNA si DIICOT, referindu-se la schimbul de informaţii
Kovesi a spus ca va continua ce a facut şi in perioada cand ocupa funcţia de procuror general, cand a existat o colaborare intre cele două directii, pentru a respecta competenţele fiecărei direcţii. De asemenea, a precizat ca va comunica si cu Parchetele tribunalelor unde se instrumenteaza dosarele de mică corupţie. De asemenea, Kovesi a precizat că prin comunicare şi cooperare se pot rezolva mai repede problemele.
Bogdan Gabor, membru CSM, a întrebat ce va face cu fomele de perfecţionre la care procurorii DNA pot comunica din experienţele lor.
Kovesi a spus ca a demarat un proiect de pregatire pentru implementarea noilor coduri penale la care au participat procurori de la toate structurile, inclusiv de la DNA, ca şi de la Poliţie si servicii secrete si că astfel de intalniri ar trebui continuate. De asemenea, se vor continua intalniri si programe de perfecţionare in străinătate.
Florentina Gavadia, membru CSM, a întreabat-o ce va face cu birorile teritoriale, daca se impune desfiinţarea unora dintre ele si daca va organiza concursuri pentru promovari la DNA.
Kovesi a spus ca nu se vor desfiinta birourile teritoriale, ca vor exista evaluari periodice pentru a se vedea gradul de ocupare, iar pentru ocuparea posturilor se vor face concursuri.
Elena Hach, membru CSM, a intreabat-o despre autosesizările împotriva magistraţilor şi prevenţia în rîndul magistraţilor.
Kovesi a spus ca este o prioritate combaterea corupţiei în magistratură, ca experienţa procurorilor anticorupţie este destul de mare.
Hach o întreabă daca are de gând să înfiinţeze un post de consilier specializat pentru prevenirea ccorupţiei in rîndul magistraţilor. Kovesi a spus că daca va exita la nivelul CSM un astfel de proiect, nu se va opune.
Hach o intreaba cum va colabora cu procurorii DNA care au semnat o petitie ( peste 90 de procurori) impotriva numirilor de sefi DNA de la o altă structură, nu de la DNA.
Kovesi a spus „acea petitie nu mă viza pe mine, ci pe cei care au organizat selecţia de numiri. Eu m-am înţeles bine întotdeauna cu procurorii anticorupţie”
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, o intreaba ce instrumente are şeful DNA pentru a apara independenta magistratilor.
Kovesi spune ca pentru un şef DNA exista doar instrumnete legale indirecte, cand apar intenţii ale forului legislativ de modificări legislative care afectează independenţa procurorilor. „Pot formula puncte de vedere argumentate cu practica europeana si pot sesiza CSM pentru a emite puncte de vedere motivate” a spus Kovesi.
_ _ _ _
9:30 – Preşedintele CSM Oana Schmidt-Hăineală a anunţat că a fost deschisă sesiunea de audiere în cazul Laurei Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a lăudat-o pe Kovesi, despre care a spus că este un procuror cu experienţă.
Laura Codruţa Kovesi: „Am lucrat în domeniul anticorupţiei încă din anul 2000. Am făcut foarte multe dosare de corupţie. În calitate de procuror general al României, am condus Direcţia Naţională Anticorupţie prin procurorul şef”.
_ _ _ _
8:27 – CSM a anunţat, printr-un comunicat de presă, că joi, 9 mai, Secţia pentru procurori se va pronunţa asupra avizelor.
Mai exact, avizele în cazul celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în data de 9 mai şi nu în data de 10 mai, aşa cum se anunţase după ce Consiliul Superior al Magistraturii, la cererea lui Victor Ponta, a fost de acord să devanseze termenul de aviz pentru numirea procurorilor şefi.
„Având în vedere faptul că ministrul justiţiei a învederat, în cadrul şedinţei Secţiei pentru procurori de azi, 8 mai 2013, imposibilitatea de a participa la şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM din data de 10 mai 2013, calendarul şedinţei Secţiei pentru procurori a CSM din data de 9 mai 2013, se modifică şi se completează astfel:
După susţinerea interviurilor de către doamnele procuror LAURA CODRUŢA KOVESI, ALINA-MIHAELA BICA şi ELENA-GIORGIANA HOSU, conform noului calendar orar, Secţia pentru procurori se va pronunţa asupra avizelor prevăzute de dispoziţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Hotărârile Secţiei pentru procurori a CSM vor fi motivate şi transmise Ministerului Justiţiei în cursul zilei de vineri, 10 mai 2013″, potrivit unui comunicat remis România liberă.
_ _ _ _
Joi are loc a doua rundă de audieri la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Vor susţine interviuri Laura Codruţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alina Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi Elena Hosu, care candidează pentru postul de adjunct al şefului DIICOT.
Programul audierilor de joi, 9 mai:
9:30-11:15 – Laura Codruţa Kovesi
14:00-15:45 – Alina Mihaela Bica
16:00-17:45 – Elena Georgiana Hosu
Fiecare va avea la dispoziţie 30 de minute pentru susţinerea proiectului de management, iar apoi vor răspunde timp de 90 de minute întrebărilor adresate de membrii Secţiei pentru procurori.
Primii care au fost audiaţi de experţii CSM sunt Tiberiu Niţu, propus în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, propus pentru postul de prim-adjunct al procurorului general, şi Codruţ Olaru, propus ca adjunct al procurorului general.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei a fost Mona Pivniceru.
Tiberiu Niţu este propus pentru a doua oară, la interval de câteva luni, pentru funcţia de procuror general al României. Numit în septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobrogea, Niţu a deţinut funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României în perioada 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziţie timp de zece luni. Concret, el a fost mâna dreaptă a procurorului general al României Codruţa Kovesi timp de aproape patru ani.
În 22 noiembrie 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ atât pentru Tiberiu Niţu, cât şi pentru Ioan Irimie, propus de Mona Pivniceru la şefia DNA.
Consiliul Superior al Magistraturii a notat, în motivarea avizului negativ dat numirii lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general că acesta are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.
CSM i-a mai reproşat lui Niţu faptul că din proiectul său de management lipseşte „cu desăvârşire” orice perspectivă asupra „modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie”.
