In urma cu sase decenii, omenirea descoperea apocalipsa nucleara la Hiroshima si Nagasaki, primele si singurele tinte ale bombei atomice. Capitala mondiala a pacifismului, orasul Hiroshima, situat in sudul Japoniei, comemoreaza astazi ziua in care planeta a basculat in era nucleara.
Alte ceremonii vor avea loc, trei zile mai tarziu, la Nagasaki. Era 6 august 1945, ora 8.15, cand bombardierul american B29, “Enola Gay”, a lansat bomba asupra Hiroshimei, pe atunci oras-garnizoana si port militar. Bomba a explodat la 600 de metri altitudine, stergand instantaneu centrul orasului. Circa 140.000 de persoane, aproape jumatate din populatia orasului la acea vreme, au murit fie imediat in explozie, fie in lunile care au urmat, din cauza radiatiilor sau a arsurilor extreme. La 9 august, alte 74.000 de persoane au murit in cel de-al doilea bombardament atomic, cel de la Nagasaki.
La 15 august 1945, imparatul Hirohito anunta poporului sau capitularea Japoniei, luand astfel sfarsit in mod oficial si in zona Pacificului cel de-al doilea razboi mondial, soldat cu 50 de milioane de morti.
Crizele nord-coreeana si iraniana
Amenintarea nucleara planeaza insa si in prezent asupra omenirii. In timp ce “hibakushas” (supravietuitorii iradiati), din ce in ce mai in varsta, si oameni politici isi fac auzite vocile in favoarea pacii, armele nucleare continua sa ameninte securitatea internationala, chiar in aceste zile fiind de actualitate crizele nord-coreeana si iraniana. Tara vecina Japoniei, Coreea de Nord anunta in februarie trecut ca detine arma atomica, iar renuntarea la programul sau nuclear se afla in centrul negocierilor extrem de dificile de la Beijing, cu China, Statele Unite, Coreea de Sud, Japonia si Rusia. Primarul orasului Nagasaki, Iccho Ito, intr-un interviu acordat AFP, cerea Phenianului sa renunte la ambitiile nucleare pentru binele regiunii, “intrucat toata lumea stie foarte bine ca aceste arme sunt prea periculoase, putand extermina rasa umana intr-o clipita”.
In acelasi timp, Iranul vine sa anunte reluarea programului sau de imbogatire nucleara a uraniului, punand in cauza Acordul de la Paris, obtinut de UE, dupa mai multe luni de discutii, in noiembrie 2004.
Riscul unui “11 septembrie nuclear”
Mai nelinistitor pentru opinia internationala este riscul unui “11 septembrie nuclear”, recent evocat de Agentia Internationala pentru Energia Atomica (AIEA), in ipoteza in care arma nucleara ar putea cadea in mainile teroristilor.
In februarie 2004, parintele bombei atomice pakistaneze, Abdul Qadeer Khan, considerat un erou national, a recunoscut ca a procedat la exporturi ilicite de tehnologie nucleara in beneficiul Iranului, Coreii de Nord si Libiei. Natura amenintarii nucleare s-a schimbat si sistemul cu care s-a dotat comunitatea internationala pentru a raspunde nu mai este adaptat, declara fosta ambasadoare Kuniko Inoguchi, care pana anul trecut reprezenta Japonia in probleme de neproliferare nucleara.
Astazi, amenintarea care apasa asupra lumii este si mai imprevizibila. Si, ca urmare a luptei contra terorismului, a aparut un nou tip de proliferare, un nou pericol pentru securitatea noastra. In prezent, cel putin opt state se pot lauda ca detin arma nucleara: Statele Unite, Rusia, Marea Bri tanie, China, Franta, India, Israel, Pakistan si, probabil, Coreea de Nord, arata AFP, adaugand ca sunt putine sperante ca aceste tari vor renunta la arsenalul lor. In mai, statele semnatare ale Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP) nu au reusit sa se puna de acord asupra unei revizuiri majore a acestui document, intrat in vigoare in 1970, care apare din ce in ce mai desuet.
