Unul dintre cele mai frumoase, accesibile si vizitate drumuri este cel care uneste Predealul de Cabana Trei Brazi. Sau mai bine zis a fost. Astazi ori aveti o masina “tot teren”, neaparat cu roti mai mari, ori, daca aveti un automobil, veti avea ocazia sa traiti senzatii extreme de genul: pierderea tobei de esapament in vreo curba, smulgerea planetarelor din cutia de viteze, testarea rezistentei tablei de sub masina sau, in functie de model, a scutului. Daca ati scapat, e posibil sa va sara parbrizul sau o alta parte componenta a autovehiculului, daca nu e bine stransa. Asa ca daca totusi insistati sa va aventurati pe acest traseu de 5 km, va sfatuim sa mergeti pe jos.
Asaltul macaralelor, buldozerelor si tirurilor
Povestea a inceput in anul 1995, cand au inceput primele constructii in zona Predeal-Cabana Trei Brazi. Terenul din acest areal a apartinut unui numar de 240 veterani din primul razboi mondial, care au fost impropietariti, in functie de bravura lor, cu parcele, mai aproape sau mai departe de oras. In 1997, drumul judetean 102P a fost atribuit Primariei Predeal. Cam tot atunci a inceput si vanzarea loturilor veteranilor catre diverse firme sau persoane fizice care doreau sa-si construiasca o “casuta ” de vacanta sau… mai mult. Asa a inceput asaltul salbatic al drumului cu tiruri de 40 de tone, umplute pana la refuz cu caramizi, cu buldozere care sapau la fundatii si al macaralelor care ridicau peretii de prefabricate ai viitoarelor resedinte, hoteluri, moteluri si pensiuni. Si pentru ca nu era destul, asfaltul a inceput sa fie sfredelit pentru a se realiza conexiunile la reteaua de gaze, apa si energie electrica, toate facute in stilul romanesc: pe rand si incet. De pomana se puneau straturi de asfalt, pentru ca dupa numai cateva zile “nea Dorel” venea cu tarnacopul sau picamerul si spargea stratul de asfalt pentru inca o racordare… sau un sistem sofisticat de alarma. Astazi, daca s-ar masura grosimea asfaltului din portiunea cu constructii, s-ar observa ca are vreo doi metri!!! Ultima sfredelire a avut loc anul trecut, cand s-a rezolvat problema canalizarii… in detrimentul orasului, unde dejectiile ce vin din zona inalta refuleaza in casele si hotelurile de la sosea.
Si toate acestea sub ochii Primariei, care ridica din umeri neajutorata si da vina pe alunecarile de teren. Tot natura e de vina…
42 miliarde de lei pentru repararea a 2 km
Anii au trecut, numarul constructiilor a crescut exponential, iar drumul s-a subrezit zi de zi tot mai mult, fara a fi luata nici o masura de catre autoritatile competente, in cazul nostru primaria. Cand auzi ca un primar a fost ales in fruntea obstii de trei ori, ii pui automat eticheta de bun gospodar. In ceea ce priveste DJ102P, primarul Predealului, Mihail Vestea, nu a dorit sa dea decat o scurta declaratie telefonica: “In decursul anilor am facut numeroase solicitari… Anul trecut si in acest an alunecarile de teren s-au accentuat de la ploi. Prefectura a facut un proiect de HG pentru alocarea a 20 miliarde de lei vechi, bani necesari consolidarii versantilor, iar Consiliul Judetean ne va aloca in acest an 5 miliarde lei vechi pentru rigole si preluarea apelor de suprafata. Primaria va plati din fonduri proprii un miliard de lei vechi pentru proiectare”. Prima zona de tasare a drumului este la 620 de metri de DN1, in zona hotelului Rowa Dani. Drumul este atat de rupt in acest loc ca diferenta de nivel este de circa 200-300 mm. Dupa efectuarea studiilor geologice si topografice, s-a ajuns la concluzia necesitatii consolidarii versantilor pentru a putea sustine structura sistemului rutier. Se pare ca initial au existat niste drenuri care ajutau la evacuarea apelor, dar acestea au fost pur si simplu strivite de traficul greu, cu mult peste masa admisa, ce a circulat in timpul construirii edificiilor de pe DJ102P intre km 0 si km 2,500. Primul pas catre o rezolvare a fost licitatia organizata de catre primarie pentru efectuarea Proiectului de reabilitare si consolidare. Concursul a fost castigat de catre SC Intertrans SA, dar pana la gasirea fondurilor necesare punerii in practica a proiectului se pare ca este o cale lunga.
