M.G. În Piaţa Universităţii se repune statuia marelui om de stat Ion I.C. Brătianu, ce destin, exact acum când Ludovic Orban, preşedintele PNL, este desemnat premier. Ce i-aţi recomanda pentru alcătuirea noii structuri guvernamentale?
N.N. Urmașii lui Ion C. Brătianu dar și al ilustrului său fiu Ionel I.C. Brătianu, care și-a început activitatea politică ca ministru al Lucrărilor Publice, au datoria să reînființeze Ministerul Lucrărilor Publice în noul guvern, desființat abuziv în 2001, după o existență de 150 de ani.
Dar pe surse se vehiculează informaţia că Ministerul Comunicaţiilor se va comasa cu Ministerul transporturilor.
Cu atât mai mult acest lucru se impune pentru că toți vorbim de autostrăzi, construcții de locuințe, lucrări edilitare – alimentări cu apa și canalizări la sate, – amenajarea apelor și canalelor fără a avea autoritatea care să reglementeze și să legifereze domeniul.
M.G. V-aţi adresat printr-o scrisoare şi lui Klaus Iohannis, prin care i-aţi reamintit de modul în care s-a înfiinţat acest minister cu 150 de ani în urmă.
N.N. Am cerut acest lucru și Președintelui explicând marile avantaje, pentru oameni prin înlăturarea acestei nedreptăți.
M.G. Aţi identificat, în textul scrisorii, cheltuieli necesare pentru refacerea zonelor inundabile, reabilitării autostrăzilor, punerea în siguranţă a clădirilor cu “Bulina roşie,” în valoare de aproape 1,2 miliarde de euro. De ce atât de mulţi bani?
N.N. Am calculat că ne trebuie 740 de milioane de euro pentru zonele afectate de fenomenele naturale, 120 de milioane, pentru reparaţiile autostrăzilor existente, 320 de milioane pentru punerea în siguranţă a clădirilor, în eventualitatea unui cutremur. Iată un argument solid pentru reînfiinţarea unui minister dedicat lucrărilor publice.
M.G. I-aţi mai spus preşedintelui că românii nu au motivaţia revenirii în ţară în lipsa infrastructurilor rutiere şi că în 1999 aţi obţinut prin lege TVA = 0 pentru construcţii, pentru ca peste doi ani, să se revină. Ce i-aţi recomanda lui Ludovic Orban? ”
“România are nevoie de un plan serios de dezvoltare a lucrărilor publice”
N.N. Că este nevoie de stabilitate legislativă în domeniul construcţiilor de case, că trebuie legiferat procesul de alimentare cu apă a satelor, că România are nevoie de un plan serios de dezvoltare a lucrărilor publice.
M.G.Ce argumente mai aveţi?
N.N. Evident, istorice. Imediat după Unirea din 1859, Alexandru Ioan Cuza a anunţat programul său de dezvoltare: creditul public, deschiderea de drumuri, construcţia de poduri şi de cale ferată.
M.G. Şi cum l-a aplicat?
N.N. În 1862 a înfiinţat Ministerul Lucrărilor Publice pentru a dispune de un corp tehnic competent, o bază materială şi mijloace băneşti.
Puţină lume ştie că Ion I.C. Brătianu, căruia i se spunea Ionel, a studiat la Paris construcţia de drumuri şi de poduri.
Ca student în capitala luminilor îi scria tatălui său: „Ieri, după cursul de hydraulică, am stat câteva minute de vorbă cu dl. Alfred Durand-Claye (un remarcabil inginer și profesor) și am profitat ca să-l întreb cum crede că ar trebui să-mi întrebuințez timpul consacrat misiunilor în timpul vacanțelor. Mi-a spus că aș face bine să mă duc să văd lucrările de regularea cursurilor torențiale și de irigații din sudul Spaniei sau nordul Italiei. Din sudul Spaniei mai ales, unde zice că țara se aseamănă mai mult cu a noastră“. Răspunzându-i, tatăl său aprecia ca oportună opinia lui Ionel (cum i se spunea în familie) cum că „hidraulica are un rol predominator în România“, apele de munte putând furniza energie, iar la câmpie, pentru irigații. În acest fel, spunea Ion I.C. Brătianu, „România va deveni țara cea mai roditoare din Europa, pădurile fiind pe departe de a avea aceeași importanță“ (scrisoare 23 februarie/7 martie 1885, la patru zile).
”Ionel Brătianu a construit în câţiva ani cât construim noi azi în zeci de ani”
Mama lui voia să-l facă avocat, pentru a scoate familia din sărăcie. La Paris, puţină lume ştie, Ionel a muncit de tânăr pe şantierul lui Gustave Eiffel, iar apoi, reîntors acasă, i-a fost asistent lui Anghel Saligny, primind, pentru primul job, 400 lei lunar (adică 16.000 lei azi). Sigur că azi nu mai e de bon-ton munca de jos pentru un ministru. Dar aşa puţină istorie nu strică.
În februarie 1901, odată cu numirea (investirea se zice azi) unui nou cabinet liberal, Ionel Brătianu primeşte portofoliul Ministerului Lucrărilor Publice, iar în urma remanierii guvernamentale de peste un an primeşte şi interimatul Ministerului de Externe. A construit în câţiva ani cât construim azi în zeci de ani.
M.G. Revenind la munca dumneavoastră în domeniul lucrărilor publice. În urma ministeriatului dvs au rămas o serie de legi şi de instituţii. Ce vă mai recomandă să-i solicitaţi domnului Orban reînfiinţarea ministerului?
N.N. Am înfiinţat Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi am gândit şi promovat legea creditului ipotecar.
M.G. De ce nu sunt bune Ministerul Transporturilor şi MDRAP –ul?
N.N. Nu zic că nu sunt bune. Eu mă refer strict la un domeniu care trebuie reglementat, coordonat şi finanţat, cel al lucrărilor publice.
Ne place istoria. Dar nu ştim că primul nostru Rege Carol 1 a construit 17 instituţii fundamentale ale Regatului român. În 1866, la venirea lui în ţară, nu exista nici un kilometru de cale ferată. La moartea sa, în 1914, erau 3.500 de kilometri de cale ferată în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. Iar ultimele statistici, din 2017, arată că după o sută şi ceva de ani, peste o treime din drumuri sunt doar pietruite sau cu pământ. De ce se menţin aceste cifre dezastruoase, guvern după guvern?
Starea proastă a drumurilor din satele noastre este, poate, un exemplu clar al lipsei de continuitate a unui program de guvernare promovat de o administraţie anterioară.
A reabilitat 1.400 de km de drumuri comunale.
M.G. Apropo, în mandatul dvs de trei ani, câte drumuri aţi pietruit?
N.N.Programul de reabilitare a drumurilor săteşti era, în valoarea de azi, de 2,5 miliarde de Euro. Am reabilitat 1.400 de km de drumuri.
M.G. Aţi introdus “Bulina roşie” pe clădirile cu risc seismic. Care este în opinia dvs soluţia cea mai potrivită pentru aceste clădiri din capitală?
N.N. Bucureştiul este capitala cu cel mai mare risc seismic din lume. Din fericire, după 20 de ani de la constituirea Fondului special pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor de intervenţie la construcţiile cu risc seismic clasa l, Primăria Capitalei, condusă de doamna Gabriela Firea, a înţeles că problema consolidării nu poate fi coordonată de un simplu birou cu cinci oameni şi a înfiinţat Administraţia Municipală pentru Consolidarea clădirilor cu Risc Seismic şi o societate proprie pentru execuţia lucrărilor de consolidare.
M.G. Şi ce aţi recomanda, ca vechi specialist şi ca cel care a fost primul demnitar care a tras semnalul?
N.N. În primul rând reexpertizarea tehnică a construcţiilor vulnerabile, prpmovarea de urgenţă în Parlament a legii privind constituirii Fondului special pentru consolidări, găsirea soluţiilor de consolidare – posibil tehnic – cu locatarii din blocuri, locatarii având siguranţa că vor rămâne în propriile apartamente.
Nu în ultimul rând, ar trebui ca Parlamentul să modifice OUG 20/1994 pentru măsuri de reducere a riscului seismic, aflat din septembrie 2017, în dezbatere publică.
Ministerul Transporturilor a fost înfiinţat de Petru Groza
– Ca o ultimă întrebare. De ce pe timpul guvernărilor liberale din istorie nu a existat Ministerul transporturilor?
– Acest minister a fost înfiinţat de către guvernul comunist al lui Petru Groza pentru a-i asigura o funcţie de ministru lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care n-avea nicio specializare.
Interviu realizat de Marius Ghil
