La București, în aceste zile se desfășoară cea de-a 69-a Conferință anuală a Comitetului Internațional de Petrografie a Cărbunilor și Materialului Organic – ICCP și Simpozionul “Progrese în Petrografia aplicată a cărbunilor și materialului organic”, eveniment organizat sub auspiciile Academiei Române.
ICCP se numără printre puținele organisme profesionale internaționale cu o longevitate și o activitate atât de prestigioase și neîntrerupte de 64 de ani. Activitatea desfăşurată de cercetătorii petrografi cu aproape trei decenii înaintea înfiinţării ICCP în 1953, au permis atingerea unor ţinte ştiinţifice necesare în progresul cunoaşterii direcţiilor de utilizare ale cărbunelui, contribuind în mod nemijlocit la punerea bazelor Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului în 1952.
Organizarea evenimentului de două ori în România este deosebit de onorantă (comparabilă cu a Canadei şi Chinei), în condiţiile în care ţări precum SUA şi Brazilia se situează la nivelul de trei organizări, fiind în același timp o recunoaștere a valorii științifice a cercetătorilor români din domeniu, nu puțini, unii dintre ei fiind membri ai acestui for de mulți ani. Amintim doi dintre ei – cu rugămintea de nu se supăra cei pe care îi omitem din considerente de spațiu –, profesor doctor Cornelia Panaitescu și cercetător științific, doctor Georgeta Predeanu.
Creșterea vizibilității contribuției cercetării românești
Printre obiectivele conferinței, dincolo de cele care țin de prezentarea și diseminarea stadiului actual de cunoştinţe în domeniul petrografiei organice în vederea evidenţierii realizărilor şi progresului în acest domeniu şi impactul asupra unor aplicaţii şi tehnologii de vârf, se numără și intensificarea colaborărilor internaţionale şi integrarea specialiştilor români în Aria Europeană a Cercetării precum şi în programe internaţionale pentru creşterea vizibilităţii contribuţiei cercetării petrografice româneşti la patrimoniul ştiinţific internaţional şi a recunoaşterii internaţionale şi în domenii conexe (geologie, minerit, energie, materiale avansate, reciclare deşeuri).
Un alt subiect abordat, extrem de actual, este creşterea gradului de conştientizare la nivelul societăţii privind importanţa cercetării şi susţinerea strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare în vederea creşterii nivelului ştiinţific şi tehnic în domeniul aplicaţiilor petrografiei organice în investigarea materialelor avansate şi deschiderea de noi direcţii de cercetare privind materialele avansate pentru stocare de energie. De asemenea, conferința urmărește promovarea cercetării ştiinţifice interdisciplinare dovedită în cadrul Strategiei Academiei Române pentru următorii 20 ani privind Resursele de combustibili fosili din subsolul ţării noastre precum şi elemente referitoare la Securitatea şi Eficienţa energetică a României.
Toate acestea țin de câteva direcții ce ar trebui să facă parte din strategiile de dezvoltare a oricărei țări, respectiv energie (cărbuni, țiței, gaze); mediu (recuperare și reciclare deșeuri de minerit și energie) și materiale, procese și produse inovative (nanomateriale, grafene).
