Conflictul armat din Ucraina – pe fondul căruia Rusia a anexat Crimeea, iar rebelii coordonaţi de Kremlin ţin sub control regiuni însemnate – a făcut din înzestrarea şi modernizarea Armatei Române o problemă de maximă urgenţă.
În anul 1989, Armata Română avea circa 300.000 de oameni , cu tot cu militarii în termen, și era, din acest punct de vedere, una dintre cele mai importante instituții ale statului român. Înzestrarea Armatei “comuniste” era asigurată la un nivel acceptabil, mai ales din producția internă dar și prin importuri din URSS.
De exemplu, în perioada anilor 1989-1990, URSS a livrat României 21 de avioane de luptă MiG 29 – unele dintre cele mai moderne aeronave ale momentului, concepute de sovietici ca un rival al avioanelor americane F-16.
Citeşte şi: Armata Română: bani mai mulți, mediu de securitate “în degradare”
Față de situația de acum 25 de ani, datele actuale nu sunt îmbucurătoare. Întrucât serviciul militar obligatoriu s-a desființat, Ministerul Apărării Naționale mai are circa 82.000 de oameni – cadre militare, gradați și soldați profesioniști, precum și angajați civili.
E drept, însă, gradul de profesionalism al militarilor de azi este incomparabil mai ridicat.
Rușii nu mai livrează tehnică militară și nici nu mai asigură mentenanța pentru echipamentele livrate înainte de 1990. Această situaţie afectează toate cele trei categorii de forţe ale Armatei Române (Forţe Terestre, Aeriene şi Navale) întrucât toate acestea erau dotate, în majoritate, cu tehnică militară de origine sovietică.
Iată cum şi-au propus oficialii români să depăşească această situaţie.
Forţele Aeriene: Avioanele veteran sovietice vor fi înlocuite cu avioane multirol F-16
Tratativele cu diverși parteneri externi pentru înlocuirea flotei de avioane sovietice a României au început prin anul 2005, dar oficialii români au semnat contractul pentru a cumpăra avioane F-16, de fabricație americană, abia în anul 2013. Pentru cele 12 avioane F-16, aduse din Portugalia, România va plăti 628 de milioane de euro.
Aeronavele F-16 vor intra în exploatarea Forțelor Aeriene Române în anul 2016. Până atunci, Armata Română trebuie să-și instruiască personalul (piloți și tehnicieni) și să modernizeze Baza Aeriană de la Fetești. Aici staționau avioanele MiG 21 Lancer, dar infrastructura nu era compatibilă cu avioanele F-16.
Modernizarea Bazei de la Fetești și adaptarea ei pentru F-16 costă circa 35 de milioane de euro, estima fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu. Cu alte cuvinte, derularea contractului F-16, conform planificării din 2013, este condiționată de existența banilor necesari în bugetele anuale ale MApN.
Citeşte şi: Analiză Stratfor: Cum răspunde Europa la ameninţările lui Putin
De la începutul anului 2014, situația de securitate în estul Europei a început să se deterioreze, ca efect al crizei din Ucraina. La ședința de bilanț a activității Ministerului Apărării pe anul 2014, desfășurată în luna martie 2015, ministrul Mircea Dușa recunoștea că evenimentele internaționale “au generat o schimbare a priorităților în ceea ce privește obiectivele prevăzute inițial pentru anul 2014. Susținerea financiară asigurată de Guvernul României a permis Forțelor Aeriene să continue derularea programului strategic de înzestrare cu avionul multirol F-16”.
Se poate presupune că, dacă nu apărea criza din Ucraina, programul F-16 ar fi bătut pasul pe loc.
De-a lungul anului 2014, guvernanții români au acceptat suplimentarea bugetului MApN pe anul 2014, de la nivelul de 9,373 miliarde de lei, planificat inițial, până la 9,917 miliarde de lei. Acești bani au permis și începerea acțiunii de modernizare a infrastructurii aerodromului Fetești.
Forţele Terestre: Sunt pregătite contracte de achiziţie pentru noile transportoare Piranha
Forţele Terestre ale României au început să primească în dotare transportoare blindate Piranha III C, tip 8 x 8, fabricate de compania MOWAG (Elveţia). Se estimează că, în anul 2015, se va realiza “finalizarea programelor de înzestrare cu transportorul blindat pentru trupe Piranha III C, la capacitate completă, inclusiv prin semnarea contractelor de achiziţie a transportoarelor specializate, derivate”, a precizat, pentru România Liberă, generalul (r) Valeriu Nicuţ, secretar de stat, şeful Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare din Ministerul Apărării Naţionale.
MApN va avea în final 31 de vehicule Piranha III C, în varianta de bază (pentru transportul trupelor), plus alte 14 transportoare în variante derivate – de exemplu MEDEVAC (pentru evacuare medicală), centru de comandă a acţiunilor de luptă, remorcher pentru vehicule avariate, etc.
Toate transportoarele Piranha vor fi repartizate la Batalionul 26 Infanterie de la Craiova, care le va folosi mai ales la misiuni în teatrele de luptă internaţionale.
Un alt program de care vor beneficia Forţele Terestre Române se referă la modernizarea sistemului lansator de muniţie APRA-40 (LAROM). Modernizarea lansatoarelor de proiectile reactive (LAROM), o variantă românească a sistemelor de rachete sol – sol occidentale, este unul dintre programele prioritare ale anului 2015, aflat în atenţia Departamentului pentru Armamente din MApN.
Forţele Navale: Al doilea upgrade pentru fregatele Tip 22
Forțele Navale vor începe, în anul 2015, cea de-a doua etapă de modernizare a fregatelor Tip 22, denumite Regele Ferdinand şi Regina Maria.
„Intenția noastră actuală este să realizăm un sistem modern de conducere a acțiunilor de luptă, prin introducerea unui radar de supraveghere 3D”, a declarat, la începutul anului 2015, șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Alexandru Mîrșu.
De asemenea, cele două fregate Tip 22 vor beneficia de o protecție îmbunătătțită, atât împotriva navelor de suprafață cât și împotriva aviației.
Citeşte şi: Ce nave de război vrea să cumpere România
Pe termen lung, Forţele Navale îşi propun şi înlocuirea a patru nave mai vechi, din clasa Tetal, cu patru corvete multifuncționale. Cele patru nave care vor fi scoase din uz sunt corvetele tip Tetal I denumite Amiral Petre Bărbuneanu și Viceamiral Eugeniu Roșca, şi corvetele din clasa Tetal II – Contraamiral Eustațiu Sebastian și Contraamiral Horia Macellariu.
Deși doresc să le înlocuiască, oficialii români nu au lansat încă programul de achiziție a celor patru nave noi. Ținând cont de durata unui asemenea program de achiziție, este evident că noile nave nu vor intra în dotarea României în anul 2015.
Un ultim pas în modernizarea Forţelor Navale Române va fi înlocuirea fregatei Mărășești cu o navă nouă – fie cu o fregată ușoară, fie cu o corvetă grea.
Rachetele de la Deveselu vor apăra granița de est a NATO
Conjunctura politico – militară din estul Europei, marcată de evoluţia focarelor de criză din Orientul Mijlociu şi, mai nou, de situaţia din Ucraina, a influenţat şi strategia NATO, inclusiv în ceea ce priveşte locul şi rolul României.
Intenţia Statelor Unite, de a amplasa elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul României, a readus la viaţă baza de la Deveselu (județul Olt), abandonată de aviația militară în anul 2002, în perioada programului de reducere a Armatei Române. În anul 2011 s-a anunțat oficial că Deveselu va fi prinsă în programul american antirachetă, iar în 2015 baza va deveni operațională.
Această situație a fost consemnată, acum câteva zile, și la întâlnirea premierului Victor Ponta cu delegația Congresului SUA, condusă de Mac Thornberry, președintele Comitetului pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților.
Pentru Armata Română, Deveselu și Fetești sunt cele mai celebre “povești de succes” ale ultimilor ani, cu finalizare în perioada 2015 – 2016. Celelalte progreme aflate în derulare acoperă doar în mică măsură necesarul celor trei categorii de forţe ale Armatei.
“În 2015 cred că trebuie să ne concentrăm pe asigurarea funcționării a ceea ce avem – și știu că acest lucru se întâmplă – și pe procesul de înlocuire a flotei de MiG 21 cu cea de F-16, preluate din Portugalia. Deocamdată nu există condiții pentru achiziții semnificative, care vor trebui să fie realizate mai încolo”, a explicat, pentru România Liberă, fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu.
Potrivit acestuia, bugetul anual al MApN se menținea, în perioada mandatului său (anii 2001 – 2004) la 2,38 la sută din PIB, dar ulterior a început să scadă. “Scăderea a fost însă mascată un timp de creșterea PIB”, spune fostul ministru Pașcu. Minimul istoric a fost înregistrat în anul 2012: 1,24 la sută din PIB pentru Apărare. În anul 2015, bugetul aprobat al MApN reprezintă circa 9 miliarde de lei, adică 1,4 la sută din PIB, dar el va crește, în valoare absolută, prin rectificări bugetare – susține actualul ministru Mircea Dușa.
Din bugetul MApN pe anul 2015, o pondere de 21,15 la sută o au “activele nefinanciare”, adică sumele alocate pentru înyestrarea Armatei, a explicat, pentru România Liberă, secretarul de stat pentru Politica de Apărare, Valeriu Nicuţ.
Faza „generării capabilităţilor militare”
Un progres real la nivelul întregii Armate Române, atât în privința instruirii luptătorilor cât și în domeniul înzestrării, ar putea fi obținut abia din anul 2017, când MApN va primi 2 la sută din PIB. După 2017, pentru încă zece ani, 2 la sută va reprezenta un prag minim pentru bugetul anual al Apărării.
“Ca urmare a faptului că în ianuarie 2015 s-a încheiat acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare în perioada 2015 – 2026, este de aşteptat ca anual să fie orientate pentru finanţarea înzestrării procente mai mari de 20 la sută din totalul alocat Apărării”, consideră secretarul de stat Valeriu Nicuţ. “Spre deosebire de aliaţii europeni şi transatlantici, care deţin capabilităţi militare solide, România este în etapa generării acestora, în condiţiile în care ne aflăm la frontiera estică a UE şi NATO. Procesul de generare şi de repunere în stare de operativitate a capabilităţilor militare nu este unul care să se realizeze peste noapte, chiar în situaţia alocării a 2 la sută din PIB. De altfel, la NATO, termen scurt din acest punct de vedere înseamnă zece ani”, ne-a explicat secretarul de stat Nicuţ.
Citeşte şi: Sondaj CSCI: 74 la sută dintre români consideră că SUA ne vor apăra de Rusia
Pe de altă parte, chiar dacă promisiunea factorului politic de a aloca 2 la sută din PIB pentru Apărare va fi respectată, ea nu garantează însă, în mod automat, resursele necesare Apărării: “Esențial este să aveți alocat 2 la sută dintr-un PIB care crește, nu care scade. Aici este sarcina Guvernului și a miniștrilor din zona economică”, recunoștea premierul Victor Ponta la ultimul bilanț al MApN.
Studiu de caz: Polonia
După izbucnirea crizei din Ucraina şi după ce Rusia a ocupat Crimeea, Polonia a adoptat o nouă Strategie de securitate. Potrivit acestui document, Polonia este ameninţată de război şi consideră Rusia drept agresor.
Drept urmare, Guvernul de la Varşovia a luat măsuri spectaculoase în sectorul Apărării.
Bugetul militar al Poloniei pe anul 2015 atinge 2 la sută din PIB (procent la care România va ajunge abia în 2017). Banii vor fi alocaţi de Polonia pentru a cumpăra 70 de elicoptere multirol de la firma Airbus Helicopters – companie care a realizat deja investiţii în Polonia.
În paralel, Ministerul Apărării de la Varşovia a demarat negocieri pentru un nou sistem de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune. Achiziţia ar urma să se realizeze în anul 2016.
O a treia decizie semnificativă este cumpărarea a trei submarine de luptă. Ele vor avea la bord rachete de croazieră, care vor fi livrate Poloniei fie de compania Raytheon (SUA), fie de firma DCNS (Franţa).
Premierul Donald Tusk anunţase încă din anul 2013 că Polonia vrea să investească aproape 41 de miliarde de dolari, pe parcursul a zece ani, în sectorul Apărării. Decizia guvernului de la Varşovia a fost anterioară crizei din Ucraina, dar aplicarea ei a fost urgentată de evenimentele anului 2014.
Aceste investiţii sunt posibile în contextul în care atât Parlamentul de la Varşovia, cât şi societatea civilă sprijină ideea de a întări securitatea naţională. La începutul anului 2015, ministrul polonez al Apărării a anunţat că nu reintroduce serviciul militar obligatoriu, dar oferă posibilitatea pregătirii gratuite în cadrul unor grupări paramilitare.
Anunţul a avut un mare succes, nu doar în rândul studenţilor, ci şi la adolescenţii de 16 ani. Mai mult chiar, şi parlamentarii polonezi au anunţat că doresc să facă pregătire militară.
