5.6 C
București
joi, 14 noiembrie 2024
AcasăSpecialAnaliza Rl. Putin apără Pactul Ribbentrop - Molotov, pe baza căruia...

Analiza Rl. Putin apără Pactul Ribbentrop – Molotov, pe baza căruia URSS a ocupat Ţările Baltice, Basarabia şi o parte a Poloniei

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, susţine că pactul dintre Hitler şi Stalin, rămas în istorie sub numele de pactul Ribbentrop – Molotov, a reprezentat o necesitate pentru URSS, care dorea să evite un război cu Germania.

Putin a scuzat, prin acest argument, Pactul Ribbentrop – Molotov, în cadrul ultimei sale întâlniri avute la Moscova, la data de 10 mai 2015, cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Afirmaţiile lui Putin ridică un mare semn de întrebare. Poate că actualul lider de la Kremlin a vrut doar să-i spună Angelei Merkel că Rusia doreşte prietenia cu Germania.

Dar Pactul din 1939, pe care îl justifică Putin, a făcut posibilă ocuparea de către URSS a Ţărilor Baltice, a Basarabiei şi a unei părţi din Polonia. Adică ocuparea exact a statelor care se tem acum de Rusia.

Citeşte şi: Europarlamentar român: „Putin, un Hitler al vremurilor noastre”

Pactul Ribbentrop – Molotov, semnat la 23 august 1939, s-a numit oficial “Tratat de neagresiune între Germania şi URSS”. Cele două mari puteri europene se angajau, în anul 1939, să nu se atace una pe alta în cazul în care oricare dintre ele ar fi încercat să-şi extindă „spaţiul vital”.

În Anexa secretă a Pactului Ribbentrop – Molotov se indicau şi teritoriile de care erau interesate cele două ţări. URSS cerea Basarabia, iar Germania recunoştea că nu e interesată de această zonă. Polonia era tranşată între Germania şi URSS, sub masca unor “rearanjamente politice”, iar două state baltice, Estonia şi Letonia, cădeau în sfera de influenţă a URSS.

La câteva zile după semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, URSS a ocupat Basarabia şi Ţările Baltice, precum şi o parte a Poloniei.

Citeşte şi: FOTO. Vin AMERICANII. 400 de militari ai Statelor Unite şi 80 de maşini blindate trec în marş din Dobrogea până în Transilvania

Poate că, printr-o simplă coincidenţă, statele cotropite în 1939 de Rusia lui Stalin se tem, în anul 2015, de Rusia lui Putin. După ce a ocupat Crimeea, următoarele ţinte ale unei agresiuni din partea lui Putin ar putea fi vechile ţinte ale agresiunii lui Stalin din 1939.

Următoarea ţintă a lui Putin ar putea fi Estonia

Un avertisment în acest sens a fost lansat, în februarie 2015, şi de comandantul adjunct al NATO, generalul britanic Adrian Bradshaw. Generalul afirma că NATO trebuie să fie pregătit împotriva unui atac amplu al Rusiei împotriva unui stat estic al Alianței. Bradshaw declara că Rusia „are potențialul” de a cuceri anumite teritorii aparținând unor state NATO.

Concret, Bradshaw a adus ca exemplu enclava Narva din Estonia, care are populație rusofonă.

Citeşte şi: Comandantul adjunct al NATO: Alianța va apăra țările din flancul estic împotriva Rusiei

La 10 mai 2015, în cadrul întâlnirii de la Moscova cu Angela Merkel, Putin a prezentat Pactul Hitler – Stalin drept o încercare a URSS de a ţine piept nazismului.

“Uniunea Sovietică a făcut imense eforturi pentru a crea condițiile favorabile unei rezistențe colective la nazismul în Germania, pentru a forma un bloc antifascist în Europa. Dar toate aceste eforturi nu au avut succes”, a spus Putin.

“Când a realizat că a fost lăsată singură în fața Germaniei lui Hitler, URSS a luat măsuri pentru a evita o confruntare directă, și a fost semnat pactul Molotov – Ribbentrop. Acest pact avea sens din punctul de vedere al garanțiilor de securitate pentru Uniunea Sovietică”, a susţinut Putin. Declaraţia sa din 10 mai confirmă, oarecum, o luare de poziţie a ministrului rus al Culturii, Vladimir Medinski, care a calificat pactul Ribbentrop – Molotov drept un triumf al diplomației lui Stalin.

Faptul că actualului lider de la Kremlin i se pare justificat Pactul Ribbentrop – Molotov poate fi un motiv suplimentar de îngrijorare pentru ţările din estul Europei.

Din fericire însă, contextul european al anului 2015 diferă de cel al anului 1939. Germania are cu totul altă opţiune. La Moscova, când a auzit declaraţia lui Putin, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat un răspuns tranşant: “Este greu de înțeles pactul Molotov – Ribbentrop. Eu cred că nu a fost corect, ceea ce s-a făcut a fost ilegitim”.

În plus, spre deosebire de anul 1939, în Europa anului 2015 se află americanii.

Citeşte şi: Parlamentul European: Occidentul trebuie să arate Rusiei că e pregătit de război

 

 

 

 

 

 

 

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Transparență totală la vânzări auto: Certificatul „RAR Auto Pass”, obligatoriu pentru tranzacții

Măsura va preveni fraudarea kilometrajului și va garanta siguranța vehiculelor de pe piață Începând cu 1 decembrie, Registrul Auto Român (RAR) va emite certificatul „RAR...

Noi decizii adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) au fost anunțate, joi, în urma unei ședințe ce a avut loc cu o zi...

Valentin Mihăilă, încrezător înainte de duelul cu Kosovo! „Ne dorim să încheiem grupa cu maximum de puncte”

Echipa națională a României se pregătește pentru ultima acțiune a anului în Liga Națiunilor, unde va întâlni Kosovo și Cipru, cu șansa de a...
Ultima oră
Pe aceeași temă