Anunțuri
Publicitate
17.8 C
București
miercuri, 15 mai 2024
caută...
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Adriana Constantinescu
-
0
Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

Redacția
-
0
Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024
  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

VIDEO. Meryl Streep a primit Palme d’Or onorific, premiul ce subliniază “locul ei de neşters în istoria cinematografiei”

Stancu Alexandru
-
0
VIDEO. Meryl Streep a primit Palme d’Or onorific, premiul ce subliniază “locul ei de neşters în istoria cinematografiei”

Meryl Streep, una dintre cele mai remarcabile actrițe din industria cinematografică de la Hollywood, laureată cu trei premii Oscar, a fost onorată marți seară la ceremonia de deschidere a Festivalului de Film de la Cannes. Ea a primit un trofeu Palme d’Or onorific, care marchează “locul ei de neșters în istoria cinematografiei”.

La 74 de ani, Meryl Streep a acumulat deja aproape toate premiile din industria divertismentului, inclusiv un record de 21 de nominalizări la premiile Oscar, din care a câștigat trei statuete. Cu toate acestea, nu a participat la Festivalul de Film de la Cannes de 35 de ani.

“Ai schimbat felul nostru de a vedea femeile în lumea cinematografiei (….), ne-ai oferit o nouă imagine despre noi înşine”, a declarat actriţa franceză Juliette Binoche, scrie Agerpres.

“Sunt atât de fericită că nu v-aţi plictisit de mine”, a spus Meryl Streep.

Meryl Streep, actrița cu cele mai multe nominalizări la Oscar

Meryl Streep este un nume iconic în industria cinematografică, o actriță remarcabilă cu o carieră impresionantă care se întinde pe mai multe decenii. Născută pe 22 iunie 1949 în Summit, New Jersey, Meryl Louise Streep și-a câștigat reputația ca fiind una dintre cele mai talentate și versatile actrițe din istoria filmului.

De-a lungul unei cariere care a traversat cinci decenii, Meryl Streep a demonstrat o capacitate excepțională de a se transforma într-o varietate de roluri, reușind să aducă la viață personaje memorabile și complexe pe ecran. Este cunoscută pentru abilitatea sa de a-și imita accentul și de a-și adapta vocea pentru fiecare rol în parte, ceea ce a condus la interpretări remarcabile și la multiple nominalizări și premii.

Streep și-a făcut debutul în film în anul 1977, cu rolul din “Julia”, însă a devenit cunoscută la nivel mondial în urma interpretării lui Joanna Kramer în “Kramer vs. Kramer” (1979), pentru care a câștigat primul ei Premiu Oscar pentru cea mai bună actriță în rol principal. A urmat o serie de roluri memorabile în filme precum “The French Lieutenant’s Woman” (1981), “Sophie’s Choice” (1982), pentru care a primit al doilea Premiu Oscar, și “Out of Africa” (1985).

De-a lungul anilor, Streep a continuat să ofere interpretări impresionante într-o varietate de genuri, de la drame intense la comedii și muzicale. A fost aclamată pentru rolurile sale în filme precum “The Devil Wears Prada” (2006), “Doubt” (2008), “The Iron Lady” (2011), unde a portretizat-o pe Margaret Thatcher, și “Into the Woods” (2014).

Cu un total de 21 de nominalizări la Premiile Oscar, Meryl Streep este cea mai nominalizată actriță din istoria acestui prestigios premiu. Pe lângă cele trei premii câștigate, a primit numeroase alte premii și distincții de-a lungul carierei sale, inclusiv Globuri de Aur, Premii BAFTA și Premii Screen Actors Guild.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Simona Halep a fost nevoită să abandoneze în prima rundă a turneului Trophee Clarins 

Stancu Alexandru
-
0
Simona Halep a fost nevoită să abandoneze în prima rundă a turneului Trophee Clarins 

Miercuri, jucătoarea română de tenis Simona Halep a fost nevoită să se retragă din prima rundă a turneului Trophee Clarins (WTA 125), din motive medicale. În momentul abandonului, scorul era de 7-5, 2-3 în favoarea adversarei sale, americanca McCartney Kessler.

Probleme medicale pentru Simona Halep

Simona Halep (32 ani, locul 1.149 WTA) a fost nevoită să se retragă din turneul Trophee Clarins (WTA 125) din cauza durerilor la genunchi, abandonând meciul după o oră și 28 de minute de joc.

În al doilea său meci după reducerea suspendării pentru dopaj de la 4 ani la 9 luni, Halep a început bine, conducând cu 1-0, dar adversara sa, McCartney Kessler (24 ani, locul 123 WTA), a preluat inițiativa și a condus cu 2-1. Cu toate acestea, Halep a revenit și a reușit să conducă cu 3-2, dar Kessler a preluat din nou controlul, conducând cu 4-3 și apoi cu 5-4. Cu toate acestea, Halep a reușit să câștige primul set cu 7-5.

În setul secund, Kessler a început mai bine, conducând cu 2-0, iar Halep a cerut un timeout medical la scorul de 1-2 și apoi a decis să se retragă la scorul de 2-3 din cauza durerilor.

Imediat după meci, Simona Halep a avut și prima reacție.

”Aceeași durere de genunchi ca în Miami, prea riscant să continui”, a spus Halep, potrivit jurnalistului Eric Salliot.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Vladimir Putin, reacție după atentatul asupra premierului slovac Robert Fico

Stancu Alexandru
-
0
Vladimir Putin, reacție după atentatul asupra premierului slovac Robert Fico

Președintele Vladimir Putin a vorbit despre atentatul asupra premierului slovac Robert Fico. Liderul de la Kremlin consideră atacul drept o “crimă odioasă”.

”Am aflat cu indignare de tentativa de asasinat contra lui Robert Fico, prim-ministrul Republicii Slovace. Nimic nu poate justifica această crimă odioasă. Îl cunosc pe Robert Fico drept un bărbat curajos şi hotărât. Sper că aceste calităţi îl vor ajuta să depăşească această situaţie dificilă”, a transmis Vladimir Putin într-o telegramă adresată preşedintei Slovaciei, Zuzana Caputova, potrivit Agerpres.

Politologul Cristian Pîrvulescu a efectuat o analiză asupra tentativei de asasinare a prim-ministrului Slovaciei, Robert Fico, eveniment care a avut loc miercuri (15 mai), în fața Casei de Cultură din orașul Handlova. Conform opiniei sale, gărzile de corp ale lui Robert Fico nu au evaluat corect toate riscurile, ceea ce a permis atacatorului să își atingă scopul.

“Acest atac a fost posibil pentru că e vorba de o foarte slabă pregătire a ofițerilor de protecție și pază, care nu au luat în calcul absolut toate riscurile care există. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că situația din Slovacia este o situație foarte tensionată, legată nu doar de alegerile europene, ci și de modul în care conduce Robert Fico și e foarte probabil să fie o acțiune individuală a cuiva care a acumulat enorm de multe probleme politice legate de situația complicată. Știm câteva lucruri despre acest individ. Are peste 70 de ani, este scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Slovacia. Bănuiesc că este unul dintre cei care a considerat că orientarea politică pe care o imprimă Fico, orientare produsă și anti-occidentală, este inacceptabilă”, a adăugat Pîrvulescu”, a spus politologul, pentru Știrile PRO TV.

Reamintim că premierul Slovaciei, Robert Fico, a fost împușcat și a fost transportat la un spital. El a fost internat la un spital din provincie, din orașul Banská Bystrica, și este operat de urgență, pentru că ar fi durat prea mult timp până ca elicopterul care-l transporta pe premier să poată ateriza în capitala Slovaciei, Bratislava.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Probleme pentru IT-iștii din Cluj. Gameloft, concedieri masive

Stancu Alexandru
-
0
Probleme pentru IT-iștii din Cluj. Gameloft, concedieri masive

Gameloft va închide studioul său din Cluj-Napoca, a transmis compania. Peste 100 de angajați vor fi concediați.

„La nivel de companie trebuie să reevaluăm în mod constant capacitățile noastre de producție. După o analiză atentă și răspunzând condițiilor unei piete în continuă schimbare, a devenit necesar să implementăm o reducere a forței de muncă. Din păcate, acest lucru ne aduce în situația de a închide punctul nostru de lucru din Cluj și de a ne despărți de cei 136 de angajați.

Această decizie nu a fost una ușoară și înțelegem impactul pe care îl are asupra angajaților afectați. Vom lucra alături de ei, de la caz la caz, pentru a găsi cea mai bună modalitate de a gestiona situația”, este mesajul transmis de companie către Profit.ro.

În țara noastră, Gameloft operează două studiouri de dezvoltare de jocuri, amplasate în București și Cluj-Napoca. Echipele locale au contribuit la dezvoltarea unor titluri remarcabile precum NOVA, Backstab, The Dark Knight Rises, Ferrari GT, Asphalt 6 și Sniper Fury.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Loredana Groza mărturisește ce fotbalist a fost primul ei “crush”. “Decupam pozele cu el din ziare!”

Stancu Alexandru
-
0
Loredana Groza mărturisește ce fotbalist a fost primul ei “crush”. “Decupam pozele cu el din ziare!”

Loredana Groza a fost prezentă pe terenul unde se antrenează Generația de Aur, pe “Arcul de Triumf”, pentru meciul din 25 mai. Artista va “deschide meciul” de retragere al Generației de Aur.

Printre multe alte declarații, Loredana a mărturisit și care era crush-ul ei din urmă cu câțiva ani. Ea a mărturisit că l-a adorat pe Belodedici.

“Colegele mele de liceu știu”

“Belodedici a fost primul meu ‘crush’. Decupam pozele cu Belo din ziare. Colegele mele de liceu știu. Belodedici arată foarte bine, are niște ochi foarte frumoși. Dacă știam că sunt și albaștri, mă mutam în sudul țării, de unde e el.

Voi fi primul artist român care va concerta pe Arena Națională, sper să mă ridic la înălțimea acestor eroi, am înțeles că vor fi suporteri veniți din toată lumea. Asta face cinste țării noastre, este o onoare pentru mine să fiu în mijlocul lor, în mijlocul acțiunii.

Toți sunt idolii mei. Lăcătuș este un prieten vechi, Panduru, Adi Ilie, Hagi, să nu mai vorbesc, Gică Popescu, Jean, Stelea, sunt ca frații mei, îi ador și îi respect. Au reușit să demonstreze că nu doar talentul este suficient pentru a deveni un mare sportiv”, a declarat Loredana Groza, potrivit Digisport.

Lotul Generației de Aur

Portari

Florin Prunea

Bogdan Stelea

Fundași

Gheorghe Popescu

Iulian Filipescu

Miodrag Belodedici

Dan Petrescu

Tibor Selymeș

Gheorghe Mihali

Răzvan Prodan (fiul regretatului Daniel Prodan)

Mijlocași

Gheorghe Hagi

Dorinel Munteanu

Constantin Gâlcă

Basarab Panduru

Ioan Ovidiu Sabău

Ovidiu Stângă

Ionuț Lupescu

Atacanți

Ilie Dumitrescu

Florin Răducioiu

Marius Lăcătuș

Ion Vlădoiu

Viorel Moldovan

Adrian Ilie

Antrenori

Anghel Iordănescu

Gabi Balint

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Lawrence Wong a depus miercuri jurământul de învestitură în funcția de prim-ministru al Singapore

Stancu Alexandru
-
0
Lawrence Wong a depus miercuri jurământul de învestitură în funcția de prim-ministru al Singapore

Lawrence Wong a depus jurământul de învestitură în funcția de prim-ministru al statului Singapore și este doar al patrulea lider de la independență, încheind un transfer de putere atent calibrat, menit să asigure continuitatea în bogatul stat, scrie Reuters.

Wong, în vârstă de 51 de ani, face parte dintr-o serie de așa-numiți lideri “4G”, o nouă generație de politicieni care au fost selectați de Partidul Acțiunii Poporului (PAP), aflat la putere de mult timp, pentru a prelua frâiele acestui centru comercial și financiar cheie din Asia.

El este primul lider din Singapore născut după independența sa, în 1965.

Wong își va păstra funcția actuală de ministru de finanțe și preia conducerea unei țări conduse timp de două decenii de Lee Hsien Loong, fiul în vârstă de 72 de ani al lui Lee Kuan Yew, fondatorul Singapore-ului modern, care a rămas în politică până la moartea sa în 2015.

Succesiunea a fost așteptată de mult timp, planurile lui Lee de a se retrage înainte de a împlini 70 de ani fiind date peste cap de pandemie și de o bâlbă de tranziție, când succesorul său s-a exclus în mod neașteptat din cursă.

Wong s-a angajat să conducă “cu umilință și cu un profund simț al datoriei” față de Singapore și de cei 5,9 milioane de locuitori ai săi și să dedice “fiecare gram de energie” oamenilor.

Wong a ieșit în evidență în 2020 în calitate de copreședinte al grupului de lucru pentru pandemie și a fost numit succesorul lui Lee în aprilie 2022, după o serie de consultări între conducerea politică și colegii lui Wong.

El a fost promovat la funcția de viceprim-ministru.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Marcel Ciolacu, vizită în Turcia

Stancu Alexandru
-
0
Marcel Ciolacu, vizită în Turcia

Premierul Marcel Ciolacu a comunicat miercuri că intenționează să efectueze săptămâna viitoare o vizită oficială în Turcia. În cadrul acestei vizite, în conformitate cu Parteneriatul strategic între cele două țări, este planificată organizarea unei ședințe comune a Guvernelor de la București și Ankara.

“Pe 21 mai, la invitaţia domnului preşedinte Erdogan. (…) România şi Turcia au un Parteneriat strategic. În orice Parteneriat strategic există o componentă de şedinţe comune de Guvern. Mai mult, Turcia este partenerul comercial cel mai important non UE. Sunt ferm convins, cu ocazia acestei vizite, după foarte mult timp de când avem Parteneriatul strategic cu Turcia, vom avea şi prima şedinţă de Guvern”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Trafic de droguri la Constanța. O persoană a fost reținută

Stancu Alexandru
-
0
Trafic de droguri la Constanța. O persoană a fost reținută

La data de 14 mai 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au luat măsura reținerii unui suspect în cadrul unei anchete privind traficul de droguri de mare risc.

Din investigațiile desfășurate a rezultat că, în perioada aprilie – mai 2024, suspectul a fost implicat în deținerea și vânzarea repetată de cocaină către consumatori din județul Constanța, pentru sume cuprinse între 500 și 1.500 de lei.

În timpul percheziției domiciliare, autoritățile au descoperit și confiscat o cantitate de cocaină, mai multe cântare de precizie și alte obiecte care purtau urme de substanțe, precum și alte mijloace de probă relevante.

Comunicatul DIICOT

La data de 14.05.2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus reținerea unui inculpat, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că, în perioada aprilie – mai 2024, în baza aceleași rezoluții infracționale, inculpatul a deținut și comercializat, în mod repetat, către consumatori din județul Constanța, diferite cantități de cocaină, pentru sume cuprinse între 500 și 1.500 lei.

În urma percheziției domiciliare efectuate au fost identificate și ridicate o cantitate de cocaină, mai multe cântare de precizie și obiecte purtând urme de substanță, precum și alte mijloace de probă. Astăzi, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Blinken spune că Israelul are nevoie de un plan clar și concret pentru viitorul Gaza

Stancu Alexandru
-
0
Blinken spune că Israelul are nevoie de un plan clar și concret pentru viitorul Gaza

Israelul are nevoie de un plan clar și concret pentru viitorul din Gaza, unde se confruntă cu potențialul unui vid de putere care ar putea fi umplut de haos, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken, potrivit Reuters.

Remarcile au atras o replică aparentă din partea Israelului, premierul Benjamin Netanyahu afirmând că planificarea postbelică este imposibilă fără a finaliza mai întâi demolarea Hamas.

Washingtonul și Israelul sunt de acord că Hamas nu mai poate continua să conducă Gaza după ce atacatorii grupării islamiste palestiniene au declanșat conflictul în octombrie anul trecut.

Dar aliații sunt în dezacord în ceea ce privește încercarea Israelului de a obține o “victorie totală” asupra Hamas, inclusiv în orașul Rafah din sudul țării, unde Statele Unite au avertizat împotriva oricărei operațiuni majore care ar putea pune în pericol palestinienii strămutați care se adună acolo.

“Nu susținem și nu vom susține o ocupație israeliană. De asemenea, bineînțeles, nu sprijinim guvernarea Hamas în Gaza … Am văzut unde a dus acest lucru de prea multe ori pentru locuitorii din Gaza și pentru Israel. Și, de asemenea, nu putem avea anarhie și un vid care este posibil să fie umplut de haos”, a declarat Blinken în timpul unei conferințe de presă la Kiev.

Cel mai înalt diplomat american a purtat numeroase runde de discuții cu vecinii arabi ai Israelului cu privire la un plan postbelic pentru Gaza. Israelul afirmă că intenționează să păstreze controlul general asupra securității și a respins propunerile de preluare a controlului de către Autoritatea Palestiniană (AP), care deține un control limitat în Cisiordania ocupată de Israel.

“Este imperativ și ca Israelul să facă această muncă și să se concentreze asupra a ceea ce poate și trebuie să fie viitorul”, a declarat Blinken. “Trebuie să existe un plan clar și concret, iar noi așteptăm ca Israelul să vină cu ideile sale.”

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Ciucă, reacție cu privire la tentativa de asasinat asupra premierului slovac

Stancu Alexandru
-
0
Ciucă, reacție cu privire la tentativa de asasinat asupra premierului slovac

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a condamnat ferm tentativa de asasinat asupra premierului slovac Robert Fico. A subliniat că astfel de acte de violență sunt complet inacceptabile și nu își au locul într-o societate democratică.

“Condamn ferm tentativa de asasinat asupra premierului slovac Robert Fico. Aceste acte de violenţă nu îşi au locul într-o democraţie. Aşteptăm mai multe detalii despre incident şi avem încredere că autorităţile vor efectua o anchetă amănunţită”, a transmis Nicolae Ciucă.

Starea premierului Slovaciei este gravă. El a fost internat la un spital din provincie, din orașul Banská Bystrica, și este operat de urgență, pentru că ar fi durat prea mult timp până ca elicopterul care-l transporta pe premier să poată ateriza în capitala Slovaciei, Bratislava.

„R. Fico a fost împușcat de mai multe ori și în prezent viața sa este în pericol. În acest moment este transportat cu elicopterul la Banská Bystrica, deoarece ar dura prea mult timp pentru a ajunge la Bratislava, având în vedere necesitatea unei intervenții rapide. Următoarele ore vor fi decisive”, precizează o postare afișată pe pagina de facebook a premierului Slovaciei.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

SUA avertizează Raiffeisen Bank că îi taie accesul la sistemul financiar american din cauza legăturilor cu Rusia

Cristina
-
0
SUA avertizează Raiffeisen Bank că îi taie accesul la sistemul financiar american din cauza legăturilor cu Rusia

Grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International a fost avertizat, în scris, de Trezoreria SUA că accesul său la sistemul financiar american ar putea fi oprit din cauza afacerilor cu Rusia, a dezvăluit pentru Reuters o sursă care a avut acces la corespondenţa băncii austriece, notează REUTERS.

Potrivit acestei surse, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, în data de 6 mai, secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, a trimis o scrisoare către Raiffeisen Bank International în care şi-a exprimat îngrijorările cu privire la expansiunea băncii austriece în Rusia precum şi cu privire la o tranzacţie cu o valoare de 1,5 miliarde de dolari cu un oligarh rus vizat de sancţiunile americane, tranzacţie la care RBI a renunţat între timp.

Chiar dacă tranzacţia care avea legătură cu Oleg Deripaska a fost abandonată de Raiffeisen la câteva zile după primirea scrisorii, sursa citată de Reuters susţine că îngrijorările Trezoreriei SUA privind afacerile Raiffeisen din Rusia persistă.

Acesta este cel mai grav avertisment primit până acum de RBI, cea mai mare bancă occidentală care activează încă pe piaţa rusească, şi vine după mai multe luni de presiuni venite de la Washington, care analizează de mai mult de un an afacerile derulate de banca austriacă în Rusia.

Un purtător de cuvânt de la Raiffeisen a precizat că banca a renunţat la tranzacţia care viza pachetul de acţiuni la compania de construcţii Strabag şi nu a intrat în niciun fel de astfel de tranzacţii. Purtătorul de cuvânt a adăugat că RBI şi-a “redus în mod semnificativ” activităţile din Rusia şi a luat măsuri pentru a reduce riscurile care decurg de pe urma sancţiunilor. “RBI va continua să facă paşi spre separarea de subsidiara rusească”, a informat purtătorul de cuvânt.

Cu toate acestea, sursa citată de Reuters a dezvăluit că, în scrisoarea sa, Adeyemo, al doilea oficial din ierarhia Trezoreriei SUA, susţine că expansiunea Raiffeisen ar contrazice asigurările date chiar de RBI Trezoreriei americane conform cărora încearcă să îşi reducă operaţiunile din Rusia. În plus, Adeyemo a avertizat că acţiunile RBI agravează riscul ca Trezoreria americană să ia măsuri pentru a-i restricţiona accesul la sistemul financiar american, având în vedere îngrijorările potrivit cărora comportamentul băncii austriece reprezintă un risc la adresa securităţii naţionale a SUA.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Iohannis reacționează la vestea tragică din Slovacia. “Sunt șocat să aflu”

Stancu Alexandru
-
0
Iohannis reacționează la vestea tragică din Slovacia. “Sunt șocat să aflu”

Klaus Iohannis s-a declarat șocat de faptul că premierul Slovaciei, Robert Fico, a fost împușcat.

“Şocat să aflu de faptul că prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a fost împuşcat. Îi doresc însănătoşire completă şi rapidă. Condamn cu fermitate astfel de acte extremiste, care ameninţă valorile noastre europene fundamentale”, a transmis Klaus Iohannis.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Isărescu: Când datoria depăşeşte 50%, trebuie luate măsuri

Cristina
-
0
Isărescu: Când datoria depăşeşte 50%, trebuie luate măsuri

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că, atunci când datoria depăşeşte 50% din PIB trebuie luate măsuri.

Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă el consideră că în 2025 trebuie luate anumite măsuri dacă datoria depăşeşte 50% din PIB, iar o măsură ar putea fi îngheţarea salariilor. 

”Unde e lege, nu e tocmeală. Când datoria depăşeşte 50%, trebuie luate măsuri. Nu ştim care vor fi acele măsuri şi când se vor lua, dar ele se vor lua”, a explicat Mugur Isărescu. 

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Centru de recuperare neuromotorie în Municipiul Tulcea

Mihai Diac
-
0
Centru de recuperare neuromotorie în Municipiul Tulcea

Centru de zi pentru persoane cu dizabilități, în județul Tulcea

Mihai Diac
-
0
Centru de zi pentru persoane cu dizabilități, în județul Tulcea

Armata Română deschide o nouă campanie de recrutare

Mihai Diac
-
0
Armata Română deschide o nouă campanie de recrutare

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a început o nouă campanie de recrutare pentru soldați și gradați profesioniști.

Aceasta este a doua campanie de acest tip din anul 2024, după ce la prima campanie doar circa 40 la sută dintre candidații care s-au înscris au trecut probele de selecție.

În cea de-a doua campanie din anul 2024 sunt disponibile peste 3.800 de posturi, în unități din 32 de județe și din municipiul București. Înscrierea candidaților se poate face în perioada 7 mai – 3 iunie 2024. Selecția candidaților se face în perioada 13 mai – 7 iunie iar examinarea medicală se face în cadrul unităților sanitare militare în perioada 20 mai – 14 iunie 2024.

Candidații care vor trece probele de selecție vor fi angajați ca militari în Armata Română.

Urmărește România Liberă pe  X, Facebook și Google News!

Cătălin Drulă, despre Marcel Ciolacu: “Minte când spune că economia merge bine”

Stancu Alexandru
-
0
Cătălin Drulă, despre Marcel Ciolacu: “Minte când spune că economia merge bine”

Cătălin Drulă spune despre Marcel Ciolacu că minte atunci când spune că economia țării merge bine.

“Cea mai mare minciună pe care o tot repetă Marcel Ciolacu este atunci când spune că „economia merge bine”.

În timp ce iese la TV cu astfel de declarații de campanie, România este băgată în faliment.

România este pentru a patra lună la rând campioana Europei la scumpiri. Avem cea mai mare inflație din Europa.

Deficitul a ajuns la 3,3% din PIB, adică o gaură bugetară de 57,7 miliarde de lei, după primele patru luni ale anului.

Investițiile străine directe au scăzut, în timp ce datoria crește. Doar în primele trei luni ale anului, împrumuturile au ajuns la 70 de miliarde de euro.

În opt luni la guvernare, am adus României, prin PNRR, 28 de miliarde de euro pentru școli, spitale și autostrăzi. Banii sunt blocați pentru că PSD și PNL nu fac reforme. Nu a intrat niciun euro din banii destinați României pe anul 2023 din PNRR.

Ce voia să spună Ciolacu e altceva. Le merge bine cu jaful public, le merge bine cu privilegiile, cu pensiile speciale, cu vilele și cu vacanțele de lux. Dar vom opri asta pe 9 iunie.

Câștigăm alegerile și modernizăm România. Nu îi lăsa să îți fure viitorul!”, a scris Drulă pe Facebook.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!

Marcel Ciolacu: România creşte din punct de vedere economic. Trei dovezi concrete, confirmate de INS

Cristina
-
0
Marcel Ciolacu: România creşte din punct de vedere economic. Trei dovezi concrete, confirmate de INS

Premierul Marcel Ciolacu afirmă, miercuri, că România creşte din punct de vedere economic, el prezentând trei dovezi concrete, confirmate de INS, şi anume creştere economică de 1,8%, salariul mediu a depăşit o mie de euro, inflaţia a coborât la 5,9%. El mai spune că avem investiţii record de peste 40 de miliarde de lei doar în primele patru luni, care au efecte de multiplicare în economia reală.

”România creşte din punct de vedere economic. Trei dovezi concrete, confirmate de INS: creştere economică de 1,8%, salariul mediu a depăşit o mie de euro, inflaţia a coborât la 5,9%. Viziunea pentru România constă în modelul economic bazat pe investitii. Avem investiţii record de peste 40 de miliarde de lei doar în primele patru luni, care au efecte de multiplicare în economia reală, permit creşterea producţiei aici, în România şi conduc la creştere economică, la locuri de muncă stabile şi la creşterea veniturilor românilor şi a puterii de cumpărare”, spune premierul Marcel Ciolacu pe Facebook. 

Şeful Executivului arată că ”doar prin această viziune de patriotismeconomic au reuşit să dezvolte România.

”Este în principal meritul românilor şi al companiilor care produc în România pentru performanţa economică. Doar prin mărirea productivităţii muncii, câştigul salarial mediu net a ajuns la 5.185 lei adică 1042 euro. Doar astfel s-a ajuns ca în anul 2023 să avem un plus de 347.348 noi contracte de muncă cu normă întreagă cu peste 1000 euro net, faţă de anul 2022. Doar astfel au existat bani pentru creşterea puterii de cumpărare a românilor de plus 7-10% la câştigul salarial mediu şi pensia medie şi plus 15-20% la salariaţii cu venituri mici şi cei cu pensii mici”, subliniază Ciolacu.

123...500Pagina 1 din 500

România Liberă este membru al Reporters without Frontiers. Raportul nostru pe Transparency ca participanți ai Journalism Trust Initiative (JTI) poate fi accesat aici.

Abonează-te la ediția digitală a cotidianului România Liberă

Cumpără Ediția Digitală

Susține
România Liberă

Disponibil pentru toată lumea,
finanțat de cititori.

Donează

© 2024 România Liberă Media Group. Toate drepturile rezervate.