9.1 C
București
sâmbătă, 24 februarie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu cercetată disciplinar


Judecătoarea Ioana Ancuţa Popoviciu, cea în mâinile căreia stă soarta unuia dintre cele mai răsunăătoare procese din ultimii ani, cel al lui Vlad Pascu, va fi cercetată disciplinar. Inspecția judiciară s-a autosesizat în urma celor întâmplate, joi, în sala de judecată.

Inspecția Judiciară a anunțat astăzi, printr-un comunicat, faptul că Ancuța Popoviciu, judecătoarea din Mangalia care a întrebat ieri în cadrul procesului lui Vlad Pascu dacă Sebastian, unul din…



Source link

Anunț important oficial legat de cardurile de energie


Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a confirmat că, în sezonul rece rămas din primăvara lui 2024, românii vor continua să primească sprijin pentru plata facturilor la încălzire și energie.

Anunț important legat de cardurile de energie venit de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale! Românii care au beneficiat de ajutorul de încălzire de 1400 de lei anul trecut nu trebuie să își facă griji, deoarece sprijinul financiar va fi acordat și în acest an,…



Source link

Savantul de la Cotroceni, garantul fuziunii reușite


Ilustrație: Marian Avramescu

Savantul rătăcitor prin lume, președintele Klaus Iohannis, explică fenomenul comasării degenerate din călătorii exotice.

Savanții din laboratoarele cu circuit închis ale Palatului Cotroceni au demonstrat că s-a produs o extorsiune a unui burlan al Partidului Social Democrat (PSD), în general Nicolae Ciucă, prin care a fost supt de opulență tot Partidul Național Liberal (PNL), chiar la cele trei ceasuri rele de aur ale europarlamentarului



Source link

Vize gratis pentru America. Nu pentru toată lumea, însă


Guvernul intenționează să plătească pentru câteva zeci de mii de bugetari vizele de turism și de afaceri pentru America. Măsura se încadrează în strategia de politică externă a României, obiectivul fiind ca țara noastră să intre în programul Visa Waiver, în 2025.

Programul de vize gratis are ca scop creșterea numărului de aplicanți eligibili, astfel încât să fie posibil să scadă rata de respingere, iar România să intre în programul Visa Waiver de anul…



Source link

Bilete de tren la CFR, dar și la companiile private, pe aceeași platformă


Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat că de vineri, 23 februarie, a lansat sistemul de vânzare integrat de bilete de tren pentru CFR, dar și pentru companiile private!

Călătorii pot cumpăra de vineri bilete de tren la CFR, dar și la companiile private de transport feroviar de pe aceeași platformă! Așadar, românii pot cumpăra bilete de tren de la CFR, dar și de la companii precum Interregional Călători, respectiv Softrans, de pe aceeași platformă…



Source link

Prostia și incultura nasc șerpi în artă, dar îmbrățișează monștrii coaliției


Ilustrație: Marian Avramescu

S-a demonstrat din nou că prostia și incultura nasc monștri!

Unul dintre cele mai recente exemple a fost înregistrat în Iași, unde cetățenii turmentați și mușcați de dihonia inculturii au văzut șerpii necuratului ieșind din opera de artă menită să interzică căderea uitării nepăsătoare asupra trecutului rusesc care a condamnat această nație la îndobitocire.



Source link

O nouă piață foarte mare de desfacere pentru România


Autorităţile române vin cu vești foarte bune pentru crescătorii de ovine din România, care vor avea foarte curând o nouă piață de desfacere. Cererea este una foarte mare.

O nouă piață de desfacere pentru crescătorii de ovine din România! Autorităţile române şi cele algeriene au căzut de acord cu privire la certificatele sanitare veterinare necesare exportului de ovine şi carne de ovine din România în Algeria.

O nouă piață de desfacere pentru România pentru…



Source link

Matematica, piatra de încercare pentru elevi la simularea examenelor de Evaluare Naţională


Matematica a constituit piatra de încercare pentru elevi la simularea examenelor de Evaluare Naţională. Nu de alta, dar mai puțin de jumătate au obţinut note peste 5 la matematică, față de 74% la Limba Română.

Datele transmise de Ministerul Educației arată că la Matematică 42,37% dintre elevii care s-au prezentat la simularea probelor de Evaluare naţională au note de cel puţin 5. Din totalul notelor, un număr de 69.347 au fost mai mari sau egale cu 5. De asemenea,…



Source link

DACĂ V-AȚI VACCINAT “ANTI-COVID”, NU MAI CONSUMAȚI BĂUTURI ENERGIZANTE!!!


Spuneam mai devreme, „Energizantele, noua cauză a deceselor subite ale oamenilor tineri și aparent sănătoși.

„Energizant” e noua denumire pentru Vaccin?”

Se pare că nu mulți au înțeles ironia mesajului pentru că, evident, nu toată lumea a fost atentă la o bizară coincidență:

În chiar zilele în care presa main-stream e obligată să accepte amploarea terifiantă a efectelor post-vaccinale ale produselor farmaceutice pe care populația lumii a fost obligată…



Source link

Partidul-stat i-a luat-o lui Nicușor pe Gabi Dragostea Lui


Ilustrație: Marian Avramescu

Coaliția partidului stat PSDNL îl face să plângă din dragoste pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, chiar în prag de Dragobete.

Actualul edil-șef a ajuns să simtă cum este senzația de a trăi în pielea lui Mircea Geoană.

Cum Geoană s-a văzut președinte pentru o noaptea, cu Mihaela Dragostea Mea, așa și Nicușor Dan s-a visat deținând un al doilea mandat de primar general al Capitalei, având-o pe Gabriela Dragostea Lui, ca…



Source link

Primele lucrări la pasajul Doamna Ghica, la mai puțin de jumătate de an


La mai puțin de 6 luni de la inaugurare, au apărut primele probleme la pasajul de la Doamna Ghica, un proiect care a costat peste 110 milioane de euro. Un cămin situat la baza podului, pe sensul de mers dinspre Piața Delfinului spre Bulevardul lacul Tei, a fost găsit defect și a necesitat lucrări de reparație. Circulația autovehiculelor a fost restricționată pe o singură bandă.

Primele lucrări la pasajul Doamna Ghica, la mai puțin de jumătate de an de la inaugurare

La…



Source link

Scad timpii de așteptare a bagajelor pe Aeroportul Henri Coandă


Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A. anunţă că a finalizat lucrările de modernizare a echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti

Timpii de ateptare a bagajelor scad pe Aeroportul Henri Coandă, după ce Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A. a anunţat că a finalizat lucrările de modernizare a echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri.

Scad timpii…



Source link

Percheziții în București la mafia permiselor. Procurorii au descins la 12


Percheziții de amploare în București la mafia permiselor. Sunt vizate persoane care falsificau fișele medicale pentru șoferii care solicitau reînnoirea permisului de conducere. Aceștia erau declarați apți din punct de vedere medical, fără a mai face vreun control. Cinci persoane au fost arestate preventiv, iar alte trei au fost plasate în arest la domiciliu.

Percheziții în București la mafia permiselor

Parchetul de pe lângă Tribunalul București a anunțat vineri…



Source link

Burduja se anunță candidatul PNL la Primăria Capitalei. VIDEO

Într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, președintele PNL București, este prezentat drept candidatul liberalilor pentru Primăria Capitalei.

“Cândva Bucureștiului i se spunea “Micul Paris”. Visul meu este ca Bucureștiul Viitorului să devină “Marele București”. Avem tot ceea ce ne trebuie aici să fim printre cele mai dinamice capitale ale Europei și ale lumii. Avem oameni minunați. Avem un potențial fantastic de dezvoltare, trebuie doar deblocat și pus în valoare. Avem locuri istorice și locuri de viitor. 

Astăzi lansăm proiectul #pnl24. Întreabă-mă orice despre viitorul Bucureștiului și despre Bucureștiul Viitorului. Ziua și răspunsul — scurt și la obiect, livrat într-un minut. Aștept întrebările și vă stau la dispoziție să găsim împreună soluțiile de care Capitala are nevoie.

Înainte, împreună”, a scris Burduja pe Facebook

Citește și:

Cristian Popescu Piedone vrea să candideze la Primăria Capitalei

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

S-au stabilit meciurile din optimile de finală ale Europa League

Vineri, la sediul UEFA de la Nyon, a avut loc tragerea la sorți a optimilor de finală ale Europa League.

Astfel, Liverpool, triplă câştigătoare a competiţiei, o va înfrunta în optimile de finală ale Europa League pe Sparta Praga.

Bayer Leverkusen, liderul din Bundesliga, va întâlni în optimi echipa azeră Qarabag, care s-a calificat în premieră în această fază a unei competiţii europene.

AS Roma, finalista din sezonul trecut, care s-a calificat cu emoţii în optimi, după o victorie la loviturile de departajare, joi seara, cu Feyenoord, va întâlni formaţia engleză Brighton, antrenată de un italian, Roberto De Zerbi, fostul jucător al echipei CFR Cluj.

Freiburg va da piept cu deţinătoarea trofeului Europa Conference League, echipa engleză West Ham United.

Benfica va primi replica formaţiei scoţiene Rangers, finalistă în Europa League în 2022. Benfica a jucat trei finale în această competiţie, una pierdută în 1983 în faţa lui Anderlecht (Cupa UEFA), după ce trecuse de Universitatea Craiova.

Olympique Marseille, care are şi ea trei finale, va juca împotriva echipei spaniole Villarreal, câştigătoarea ediţiei din 2021.

AC Milan, una dintre candidatele la câştigarea trofeului, o va înfrunta pe Slavia Praga.

Un duel echilibrat se anunţă cel dintre Sporting Lisabona şi Atalanta Bergamo.

Partidele din optimi vor avea loc în datele de 7 şi 14 martie. Finala competiţiei este programată pe 22 mai, la Dublin.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Fiecare rundă de alegeri se va derula într-o singură zi, în intervalul 7 – 22 – EXCLUSIV


Surse din cadrul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) au dezvăluit, în exclusivitate pentru cotidianul “Puterea”, că liderii politici ai actualei coaliţii de guvernământ au decis ca fiecare rundă de alegeri care se va avea loc în acest an (locale, europarlamentare, prezidenţiale şi parlamentare) să se deruleze pe parcursul unei singure zile şi nu pe parcursul a două zile consecutiv, aşa cum cereau recent anumiţi lideri politici. Astfel, secţiile de votare,…



Source link

Rezultatele simulării Evaluării Naționale

Ministerul Educației (ME) a centralizat rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale din acest an școlar, organizată la nivel național.

A. Informații privind organizarea evaluării digitalizate

Au fost implicați în procesul de evaluare 11.593 de profesori evaluatori, după cum urmează:

  • Limba română: 5.675
  • Matematică: 5.452
  • Limba maternă: 466

La nivelul celor 3.747 de centre de examen, peste 12.000 de profesori asistenți au asigurat scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică.

“Platforma a funcționat în parametri optimi pe toată perioada desfășurării proceselor, cu excepția unui interval de circa 20 de minute în prima zi de examen”, transmite ME, printr-un comunicat de presă remis cotidianului național “România liberă”.

Aceastq, în ciuda numeroaselor erori semnalate publicației noastre de către profesori din centre de evaluare.

B. Informații privind rezultatele înregistrate

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

I. Limba și literatura română – număr note mai mari sau egale cu 5: 121.759 (73,98%)

  • Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:

II. Matematică: număr note mai mari sau egale cu 5: 69.347 (42,37%)

  • Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:

III. Limba și literatura maternă – număr note mai mari sau egale cu 5: 8.161 (82,93%)

  • Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:

C. Acuratețea evaluării

“Reamintim faptul că este pentru prima dată când simularea se derulează în condiții similare cu cele de examen, digitalizat, iar lucrările nu au mai fost corectate de către profesorii din unitatea de învățământ, fiind distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara.

Conform metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor naționale, la o diferență mai mare de un punct între notele acordate de cei doi evaluatori, lucrările sunt recorectate de alți doi evaluatori, nota finală fiind obținută ca medie aritmetică a celor două note cu valori centrale, după eliminarea notelor extreme (cea mai mare și cea mai mică)”, mai transmite ME.

Potrivit sursei citate, din acest punct de vedere, numărul lucrărilor care au necesitat recorectare se regăsește în graficul de mai jos:

D. Comunicarea rezultatelor

Rezultatele probelor scrise ale simulării EN VIII au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București.

La momentul transmiterii prezentei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări.

Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

“Dată fiind generalizarea evaluării digitalizate pentru simularea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2023 – 2024, facem următoarele precizări:

  • Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea evaluării naționale se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.
  • Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării (limba română, matematică, respectiv limba maternă) au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau, precum și la borderourile de evaluare corespunzătoare, pentru a le putea discuta cu aceștia, în perioada următoare, în scopul identificării nevoilor individuale ale fiecărui elev și organizării unor activități remediale care să-i susțină în procesul de pregătire din perioada următoare.
  • În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației dispune pentru prima oară de date relevante pentru o imagine de ansamblu asupra gradului de reușită la fiecare dintre itemii administrați. Aceasta va permite analize ulterioare referitoare la măsura în care sunt dezvoltate competențele vizate prin evaluarea națională. În acest sens, atașăm un extras din platforma de evaluare digitalizată din care rezultă gradul de reușită pe fiecare item, la nivel național, pentru limba și literatura română șimatematică, precum și subiectele și baremele probelor scrise la aceste simulări (disponibile și pe subiecte.edu.ro).

La nivelul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație se va efectua o analiză a răspunsurilor elevilor la fiecare item pentru a identifica gradul de dezvoltare a competențelor acestora.

Informațiile care permit astfel de analize pe itemi sunt disponibile și la nivelul fiecărui Inspectorat Școlar Județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, respectiv al fiecărei unități de învățământ.

Dat fiind faptul că obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real și optimizarea rezultatelor obținute de către elevi, unitățile de învățământ vor folosi datele rezultate la nivel de unitate, în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor”, a mai transmis ministerul de resort.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu, anchetată disciplinar. Inspecţia Judiciară s-a autosesizat

Inspecţia Judiciară a anunţat, vineri, că s-a sesizat din oficiu şi face verificări privind comportamentul judecătorului care soluţionează dosarul în care este cercetat penal Vlad Pascu, şoferul drogat care anul trecut a accidentat mortal doi tineri în localitatea 2 Mai.

În urma informaţiilor apărute în spaţiul public privind modul de desfăşurare a şedinţei de judecată din ziua de joi la Judecătoria Mangalia, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu faţă de judecătorul desemnat să soluţioneze dosarul privind accidentul din data de 19 august 2023.

„Sesizarea din oficiu vizează respectarea obligaţiei de studiere a dosarelor anterior şedinţei de judecată (inclusiv din perspectiva prezenţei în instituţie a judecătorului anterior acestei date), maniera de gestionare a dosarelor şi şedinţelor de judecată, comportamentul judecătorului în şedinţele de judecată, în principal cu referire la şedinţa de judecată din ziua de joi, precum şi existenţa unor eventuale situaţii de incompatibilitate în legătură cu dosarul menţionat”, se arată în comunicatul Inspecţiei Judiciare.

Procesul în dosarul în care este cercetat penal Vlad Pascu s-a amânat joi, următorul termen de judecată fiind stabilit de Judecătoria Mangalia pentru data de 14 martie.

După terminarea şedinţei, tatăl unuia dintre tinerii morţi în accident a afirmat că judecătorul a întrebat dacă băiatul său este în sală. „Mi-a spus dacă băiatul meu este în sală. Nu a văzut în viaţa mea aşa judecător. Îi voia buletinul”, a relatat acesta.

De asemenea, un alt părinte a declarat că judecătorul părea că a venit nepregătit la şedinţa de judecată şi mesteca gumă.

Avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă familia unuia dintre tinerii care au murit în urma accidentului rutier, a afirmat că unul dintre apărătorii lui Pascu s-a retras din dosar, iar cel de al doilea a anunţat că nu poate participa la termenul de joi pentru că este la o acţiune de protest alături de avocaţi din Baroul Bucureşti.

„Se pare că de ultim moment a apărut o cerere prin care unul dintre cei doi avocaţi pe care îi are Vlad Pascu s-a retras din dosar, adică a denunţat mandatul, adică nu mai are contract de asistenţă juridică. (…) Unul dintre colegii noştri care îl apără pe Vlad Pascu a depus cerere la dosar prin care se află în formă de protest şi atunci nu o să fie prezent aici, solicitând termen undeva după 29 februarie. Ne aducem aminte că au fost nişte nemulţumiri, inclusiv din partea avocaţilor, cu privire la sistemul judiciar, şi s-a adoptat o hotărâre la nivel de Barou Bucureşti, pe care colegul nostru a îmbrăţişat-o”, a spus Cuculis.

Tot joi, judecătorii Tribunalului Constanţa au decis ca Vlad Pascu să rămână în arest preventiv pentru încă 30 de zile, magistraţii respingând contestaţia formulată împotriva acestei măsuri.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Von der Leyen anunță deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat deblocarea fondurilor europene pentru Polonia, ca recunoaştere a acţiunilor noului guvern pro-european al premierului Donald Tusk de a realinia Polonia la principiile statului de drept.

“Două decizii vor fi luate săptămâna viitoare privind fondurile europene”, a spus şefa executivului comunitar, referindu-se la fondurile de coeziune şi la cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în total circa 136,5 miliarde de euro, pe care Bruxellesul le-a îngheţat acuzând fostul guvern polonez condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.

Prezentă în Varșovia, Ursula von der Leyen a salutat reformele şi măsurile iniţiate de guvernul Tusk privind “independenţa justiţiei” şi planul de acţiune aferent pe care Varşovia l-a prezentat Bruxellesului săptămâna aceasta. Principalele puncte ale acestui plan privesc statutul Consiliului Naţional al Magistraturii, al Curţii Supreme, Curţii Constituţionale, tribunalelor de drept comun şi separarea funcţiilor de ministru al justiţiei şi de şef al Parchetului naţional.

Din fondurile de aproximativ 136,5 de miliarde de euro care vor fi deblocate, circa 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi aproximativ 60 de miliarde fonduri din planul european de relansare post pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi.

“Sunt mulţi bani, îi vom folosi bine”, a spus premierul polonez după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene.

După ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut majoritatea şi guvernarea în urma alegerilor din octombrie, noul guvern condus de liberalul pro-UE Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept.

Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor promise de guvernul Tusk, dispute care se înscriu în lupta politică între actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa.

Într-o moţiune transmisă parlamentului de la Varşovia, actualul guvern îl acuză pe fostul premier conservator Mateusz Morawiecki că ar fi comis o infracţiune prin faptul că nu i-a solicitat formal Comisiei Europene plata fondurilor aferente PNRR-ului, deşi acestea erau blocate de Bruxelles, amintește Agerpres.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Iohannis a promulgat legea privind recunoașterea reciprocă a studiilor de către România și Ucraina

Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi trei legi, una privind domeniul Transporturilor, una privind fondurile europene și cea privind recunoașterea reciprocă a studiilor între România și Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, remis cotidianului național “România liberă”, șeful statului a semnat astăzi următoarele decrete:

  • Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2022 privind ajustarea preţurilor acordurilor-cadru/contractelor sectoriale de servicii de transport feroviar de cărbune pentru complexurile energetice (PL-x 761/12.12.2022);
  • Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene (PL-x 254/11.05.2022);
  • Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii, semnat la București, la 18 august 2023 (PL-x 600/18.10.2023).

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!