NATO i-ar fi propus Rusiei să inspecteze baza de la Deveselu, potrivit unui document citat de Wall Street Journal.
Oficialii americani au arătat aliaților europeni un document confidențial înainte de a înainta propunerile SUA către Moscova, subliniind o serie de soluții posibile, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul.
În document, printre ideile prezentate Rusiei se numără și cea potrivit căreia Moscova ar putea inspecta bazele americane din România și Polonia, potrivit WSJ, citat de News.tvs-24.com. Astfel, dacă se ajunge la un acord, baza Deveselu ar putea fi inspectată de experți militari ruși.
Scutul antirachetă de la Deveselu, județul Olt, devenit operațional în 2016, este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, versiunea la sol a sistemului naval de apărare antirachetă balistică Aegis. Întins pe o suprafață de 900 de hectare, din care 170 de hectare au fost puse la dispoziție părții americane, sistemul Aegis Ashore este unul defensiv.
Această propunere vine după ce Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei. Acuzația a fost însă respinsă de SUA. Inspecțiile au scopul de a asigura Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive.
Sistemul Deveselu are un radar antibalistic și este echipat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3).
Propunerea SUA urmărește o acțiune reciprocă din partea Rusiei, ceea ce SUA nu au declarat public. Miercuri, Statele Unite au trimis răspunsuri scrise la cererile Rusiei în contextul negocierilor privind situația de la granița cu Ucraina.
Oficialii polonezi spun că guvernul este deschis pentru inspecții de apărare antirachetă, cu condiția ca Rusia să permită inspecția activităților rusești cu rachete în Kaliningrad, o enclavă rusă puternic militarizată de la Marea Baltică, care se învecinează cu Polonia și Lituania.
NATO a trimis miercuri un răspuns scris la solicitările de securitate ale Moscovei, în paralel cu Statele Unite, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
Ministerul rus de Externe a cerut în mod explicit, pe 21 ianuarie, retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria ca „garanție de securitate” pentru atenuarea crizei de la granița ruso-ucraineană.
NATO a reacționat și a definit această afirmație inacceptabilă și a denunțat ideea de sfere de influență în Europa.
