UPDATE 18.52: CCR va discuta, în 17 decembrie, sesizarea PNL privind modificările aduse Codului Muncii, relatează Mediafax.
—
Grupul parlamentar PNL a sesizat CCR în legătură cu o serie de modificări aduse Codului Muncii, recent adoptate, relatează Mediafax.
"Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei în vigoare se va ajunge la concedierea şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariaţi, reducerea majoră a şansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual – provenite din necolectarea de taxe şi impozite şi evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar şi creşterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piaţa muncii a zeci de mii de angajaţi şi lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent", susţine Cristina Pocora în comunicat.
Citește și: Codul Muncii: Schimbări în acordarea concediului de odihnă
Deputatul PNL menţionează că a "atras atenţia" la dezbaterile din comisia de specialitate şi în plenul Camerei asupra "impactului negativ" pe care l-ar avea avizarea favorabilă a acestei propuneri legislative pentru agenţii de muncă temporară, dar şi pentru angajaţi.
Ea susţine că "legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE". "Forma legii nu ține cont de specificul activității societăților de muncă temporară care pun la dispoziție personal nu doar în România, ci și în afara României, prin detașare, creându-se, prin utilizarea noțiunii de salariu în loc de remunerație sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăți de munca temporară și, în ultimă instanță, a unui sector de activitate", adaugă Pocora.
Conform deputatului PNL, legea ar încălca dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituţie, "deoarece prin noul text remunerația aferentă zilelor de concediu de odihnă nu se mai acordă în concordanță cu munca prestată și indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic, angajații ar avea drept la concediu de odihnă întreg, cu plata întreagă a zilelor de concediu".
"De asemenea, angajatorul este obligat prin noua reglementare să plătească drepturile salariale, în perioada de incapacitate temporară de muncă sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav al angajatului, deşi acesta nu prestează activitate productivă și ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din această perioadă", mai susţine Pocora, adăugând că, în acest fel, angajatorul ar suferi o pierdere patrimonială, "întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă".
Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al PNL mai susţine că prin prevederile menţionate "se creează şi o situaţie discriminatorie, şi anume, angajații trebuie să aibă dreptul egal la concediu de odihnă în raport cu activitatea prestată de aceștia în anul calendaristic". "La activitate prestată egală, concediu de odihnă egal. Ori prin textul de lege se creează un tratament diferit în sensul că indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic anterior angajații ar avea drept egal de concediu de odihnă", continuă sursa citată.
"Având în vedere cele menţionate mai sus, Grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii (PL-x nr. 189/2014), sunt neconstituţionale", se menţionează în comunicat.
Proiectul de lege adoptat recent de Camera Deputaţilor stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului".
Modificările de la articolul 145 la care se face referire în sesizarea PNL stabilesc, la alineatul (2), că "durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile", iar, la alineatul (4), că "la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată".
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii, având ca iniţiatori 60 de deputaţi şi senatori PSD, a fost respinsă în aprilie de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în 3 decembrie.
