Arheologii din Deva și din Alba Iulia încearcă să descifreze istoria uneia dintre cele mai puternice cetăți din centrul Transilvaniei.
Una dintre cele mai misterioase cetăți dacice din Transilvania este cea din satul hunedorean Ardeu. Este vorba de o fortificație care poate fi socotită în rândul ”cuiburilor de vulturi”, ridicate pe coamele dealurilor care domină una dintre cele mai importante căi de acces care făceau legătura între complexul de cetăți din zona Sarmisegetuza, unde se afla reședința regală a Daciei, și zonele bogate în aur din Munții Apuseni, care produceau o cantitate însemnată de metal prețios.
Cetatea din Ardeu avea scopuri exclusiv militare, spre deosebire de alte fortificații, care aveau și rolul de centru politic, economic și religios. Cel mai probabil, soldații din Ardeu aparțineau unor unități de elită, aflate în subordinea comandanților din Munții Orăștiei. Tehnica prin care au fost ridicate zidurile cetății este surprinzătoare și care denotă faptul că această fortificație ar fi putut să fie ridicată cu ajutorul inginerilor romani luați prizonieri de daci sau trimiși în perioada în care regii Daciei erau foederati, adică aliați, ai Imperiului Roman.
Astfel, în zona Sarmisegetuzei, zidurile fortificațiilor sunt reprezentate de celebrul murus dacicus, adică ziduri formate din câte doi pereți de piatră masivă, legați între ei cu ajutorul unor bârne cu capetele sculptate în formă de coadă de rândunică, iar spațiul dintre cei doi pereți este umplut cu un amestec de pământ, nisip și piatră.
În Ardeu, însă, zidurile au fost ridicate de pietre locale masive, fasonate sumar, iar zidurile au fost întărite cu ziduri de bârne. Cel mai probabil, zidurile cetății erau groase de aproximativ doi metri și înalte de 6-7 metri. Inamicii care asediau cetatea erau nevoiți să urce pieptiș pe o coastă abruptă, care îi expunea tirului cu săgeți și cu proiectile de tipul pietrelor aruncate de apărătorii cetății. Incinta cetății era de aproximativ 1.900 de metri pătrați. Una dintre cele mai importante părți ale fortificației este reprezentată de turnul-locuință, care avea și rol de donjon și care era folosit de comandantul cetății, probabil, un tarabostes credincios regelui dac din Sarmisegetuza. Cel mai probabil, acest turn servea și drept ultim punct de rezistență, iar în cursul unui asediu acest turn a fost incendiat, pentru că arheologii au găsit pământ ars în apropierea lui.
Nenumărate asedii
Tocmai pentru că cetatea de la Ardeu avea un rol strategic important, ea a fost supusă unor asedii numeroase. Unele dintre ele au reușit. Este cert că această cetate a fost cucerită de romani. Fortificația a fost reconstruită și a servit drept adăpost unui detașament de tip vexilatio al armatei romane. Este posibil ca acest detașament să fi fost detașat din castrul de la Cigmău. Fortificația a fost părăsită odată cu retragerea romană din Dacia, poruncită de împăratul Aurelian și executată în perioada 271 – 274.
Însă cetatea a fost din nou locuită, cel mai probabil în secolul al IV-lea. Istoricii presupun că în cetatea de la Ardeu s-au refugiat o parte a locuitorilor anticului oraș Germisara, azi Geoagiu-Băi, refugiați din fața invaziilor barbare. Aceștia au făcut o serie de modificări în structura cetății. Printre altele, au săpat podeaua de piatră și au aruncat pământul în vale. Unele ipoteze arată că cetatea ar fi fost distrusă în perioada invaziei hunilor, atunci când a fost definitiv distrusă și fosta metropolă a Daciei romane, Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Locuitorii cetății au fost forțați să se mute în vale, pe actuala vatră a satului, pentru a putea fi controlați mai ușor.
Legenda aurului din Ardeu
Dincolo de istorie, ruinele cetății au înfierbântat imaginația localnicilor, care au scornit diferite legende legate de fortificația antică. Una dintre aceste legende spune că ”dacii au adunat mari bogății în cetate, pe care le-au ascuns când au venit romanii. Printre altele, ei au îngropat un car de aur, în mărime naturală, tras de doi boi mari, turnați în aur. Carul era plin cu monede de aur”. Această legendă este completată de altele, care vorbesc de nenumărate comori ale dacilor, care, o dată pe an, ar fi semnalate de stranii flăcări albăstrii, care ar ieși la miezul nopții din pământ și care ar putea fi zărite doar de tineri cu sufletul curat.
TURISM. Ziua Porților Deschise
Săpăturile pe șantierul arheologic de la Ardeu sunt derulate de specialiștii Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și de la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Artefactele descoperite în cursul campaniei de săpături din această vară vor putea fi admirate de turiști sâmbătă, când arheologii vor organiza Ziua Porților Deschise.
